You are here
Home > Moreni > Timp liber > Oamenii generatiei mele > „POVESTEA ” AUTORULUI ING VASILE DRAGOMIR , „POVESTITA” DE .AUTOR . „CRONICAR AL TIMPULUI SAU” !!!

„POVESTEA ” AUTORULUI ING VASILE DRAGOMIR , „POVESTITA” DE .AUTOR . „CRONICAR AL TIMPULUI SAU” !!!

 

                                              TRANSALPINA -PASUL URDELE  , AUGUST 2018 

                                                                          “RADACINI “
Pe data de 23 Decembrie 1951 m-am nascut într-o familie de romani, de religie creştin-ortodoxa, în comuna Valea Lunga, Raionul Campina , Regiunea Ploiesti  ,iar casa părinteasca  era situata la hotarul dintre satele Gorgota şi Ogrea.

      Tatal, Marius Dragomir(1913-1985) era „preceptor” în cadrul primăriei Gorgota, iar mama, Maria Dragomir(1922-1997) era casnică. Am fost primul din cei 3 copii ai acestei familii, ceilalţi fiind 2 fete:

Viorica( n 1953 )şi Melania ( n1957). Referitor la „rădăcini”, cred ca merita precizat ca dinspre tata, ma „trag” dintr-o familie de preoţi, bunica mea Maria Popescu a fost sora cu preotul Policarp Popescu, unul dintre urmaşii celui care a ctitorit biserica veche din Valea Lunga Cricov.

        Tatal meu mi-a povestit ca unul dintre stra-stra-strabunicii săi a fost „parcălab de plasa”( pe numele lui Radu Parcalabu). De altfel, ca argument în aceasta privinţa stau mormintele străbunicilor şi bunicilor mei care sunt situate în faţa bisericii vechi din Valea Lunga Cricov (biserica este astazi o ruina, dar în credinţa creştin – ortodoxa bisericile nu se dărama, ele mor singure).

        In anul 2014 Prof Benone Popescu   din Valea  Lunga , unul din verii mei de gradul 2 , a publicat o carte intitulata  „Scurta Monografie   A Comunei Valea Lunga – Jud Dambovita , Primii Mosneni  Si Descendentii lor  Din Ceata Parcalabestilor- Genealogia Popestilor ” ,in care prezinta arborele genealogic  al familiei Popescu  din Satul Mosia Mica ,( incepand  din  anul  1796 ) al carui „vlastar” sunt si eu (  „ramura tusata” cu galben , apartine familiei noastre, bunicii Maria Popescu  si Nicolae Dragomir , parintilor  mei Marius si Maria  Dragomir , familiei Vasile si Emilia Dragomir  si familiilor  copiilor  mei Dragos Dragomir si Bogdan Dragomir )

                                                                                       COPILARIA 

  Cea mai veche fotografie din copilaria mea dateaza  din anul 1958   cand pe terasa casei batranesti din Valea Lunga   am fost  imortalizati de  fotograful familiei  Lica Popescu ( un var de-al matusilor mele ).

     Pentru aducere aminte .Randul de jos  de la stanga la dreapta : Dinu Ivanciu , Viorica Dragomir ,Zamfirescu Gabriel . Randul de sus , de la stanga la dreapta :Rodica Voiculescu, Vasile Dragomir ,Bunica Maria Dragomir,  Mariana  Ivanciu  si Mihai Voiculescu  ( verii mei ).

     Insa in arhiva familiei exista o fotografie si mai veche , a  STRABUNICULUI   MEU  pe numele lui NICOLAE DINU DRAGOMIR din anul 1893 . Fotografia provine de la  fratele tatalui meu Zaharia Dragomir  , fost colonel in armata regala a Romaniei ( epurat dupa 23 august 1944 ca multi alti ofiteri superiori )

 

      Aceasta fotografie a fost reprodusa  in 30 decembrie 1969 dupa originalul  din mai 1893  pe care strabunicul meu scria „Pentru aducere aminte voi pastra ca suvenir  aceasta fotografie  de cand eram sergent  in Compania I, Giandarmi Pedestrii Bucuresti . 1893 Mai. Nicolae. D.Dragomir . 

       Strabunicul meu Nicolae Dinu Dragomir  a avut doi fii : Nicolae Dragomir  si Vasile Dragomir  ambii vecini  in Ogrea  „Langa apa Vaii cu Anini”  ambii recunoscuti ca  foarte buni mesteri dogari .

         Bunicul meu Nicolae Dragomir ( 1868-1928)  se casatoreste cu Maria ( Mita ) Popescu (1880-1965) si au avut  noua copii  : Iulian , Zaharia , Maria , Irina , Marius , Margareta , Minerva , Viorica , Victoria ( Vica ). 

       Primii 7 ani şi mai apoi încă 8 ani ai şcolii generale i-am petrecut în comuna Valea Lungă  Gorgota unde m-am bucurat de toate libertăţile oferite de o copilărie în general fără griji şi privaţiuni

      .Dupa aproape 52 de ani   fosta mea profesoara de istorie  de la Scoala Generala  1-8  Valea Lunga  Gorgota , Bucur  Emilia mi-a oferit doua fotografii din anul scolar 1965-1966 pe care le reproduc aici cu placere .

       După şcoala generală,  avand în vedere că după mine urmau 2 fete, părinţii au gandit că e bine ca eu să învăţ o meserie (se profila o puternică industrializare a ţării) iar fetele să se ducă la Liceu – „băiatul, dacă e deştept se ridică” a fost argumentul decisiv, şi uite aşa am ajuns la şcoala Profesională de Laboranţi de petrol din cadrul Grupului Industrial de Petrol Campina (atunci din punct de vedere administrativ eram arondaţi Raionului Campina, Regiunea Ploieşti)

         Intrucat prin natura  meseriei sale  , la tatal meu  veneau foarte multi  locuitori  ai comunei sa le intocmeasca  diverse cereri  pentru a solutiona „pricini ” dintre  cele mai diferite , in copilaria mea ,unul  din primele experiente de viata , am invatat cum se intocmeste o cerere , pentru ca atunci ( ca si acum ) , orice solicitare adresata unei institutii a statului  se materializeaza prin intocmirea unei  CERERI .

        In timpul scolii profesionale , pentru ca nu aveam  mai deloc „bani de buzunar” stateam foarte mult la Posta  Campina unde veneau foarte multi oameni care doreau sa faca diverse cereri pentru lucruri diverse ( montare de difuzoare la tara , expediere de  scrisori sau pachete etc ) imi dadeau  cativa banuti 3-5 lei alteori mai mult , alteori mai putin  si uite asa reuseam sa fac cativa banuti de buzunar .

         O alta modalitate  de a castiga bani era si aceea sa fac fotografii  colegilor sau oricui era interesat . Am cerut tatalui meu  70 lei si mi-am cumparat un aparat foto marca DRUH ( polonez) , am gasit un laborator care pentru o fotografie 6/9  imi lua  un leu , iar eu vindeam poza cu doi lei , asa am trait aproape 3 ani la Campina  cu pozele si la Posta , fara a-mi neglija  cartea ( conducerea scolii avea obiceiul ca la fiecare trimestru sa trimita acasa parintilor   scrisori care contineau situatia scolara a elevului) .

     Tatăl meu auzise că laborantul merge la sondă „în papuci şi halat alb”. In anul 1969, la terminarea şcolii, ca să nu ajung totuşi la sondă (mitul cu papucii şi halatul alb se spulberase) prin intermediul unei „pile” puternice (unul din băieţii unei verişoare a mamei, Roncea Constantin, care era inginer şef la Combinatul Petrochimic Brazi), am fost angajat laborant la secţia Polietilenă.

     Datorez mult din punct de vedere moral acestui om care odată mi-a spus „băiete, în viaţă să te obişnuieşti să te ajuţi singur”. L-am revăzut după revoluţie (condusese departamente din Petrochimie, fusese unul din „părinţii” Combinatului de la Midia, se spunea ca-i realizase teza de doctorat Elenei Ceauşescu), era obosit, epuizat şi mai apoi a avut parte de o moarte în chinuri cu un picior amputat.

        Primii 2 ani de liceu seral  i-am făcut la Ploieşti după care am fost încorporat într-o unitate militară de tancuri la Timişoara în cadrul unui pluton de cercetare radiaţii şi chimice. M-am liberat pe 6 Decembrie 1972 cu gradul de caporal ( dupa ce am facut aproape doua luni de armata in plus, la culesul porumbului in BALTA BRAILEI pe BRATUL BORCEA ,  dupa inundatiile din 1972 ).

 

                                                                                    „MATURITATEA” 

       După satisfacerea stagiului militar, m-am angajat la întreprinderea Foraj Ploieşti secţia Moreni în martie 1973 în meseria pentru care mă pregătisem – laborant foraj extracţie, iar din acel an am rămas credincios meseriei de petrolist. Am terminat liceul în oraşul Moreni.

                                                Banchetul de terminarea liceului Cuibul Dorului –Sinaia

 Din 1978 am intrat în IPG Ploieşti, Facultatea Foraj-Extracţie secţia subingineri seral.

    Păstrez o vie recunoştinţa directorului de atunci, ing. Gheorghe Ciobanu – Dumnezeu sa-l odihnească – omul care a format cateva generaţii de petrolişti, omul care mi-a creat condiţii sa lucrez noaptea pentru ca ziua sa merg la facultate la Ploieşti (lucram ca dispecer pe schela, primeam rapoartele de activitate ale sondelor, le centralizam, le transmiteam mai departe la Trustul Ploiesti si bineinteles le asezam pe biroul sefilor care participau la raportul de dimineata).

      Am făcut aceasta naveta 4 ani şi am absolvit cu bune rezultate aceasta facultate (în anul III am luat premiul I cu media 9,77).

                                                                                   FAMILIA  MEA  

       In 1979, student în anul II fiind şi avand o garsonieră repartizată de întreprindere, m-am căsătorit cu Soldan Emilia din localitatea Calineşti, Jud. Prahova, fiica lui Victor (n 1929) si Florica (n 1940-  d 1983  ) . A mai avut o sora  pe numele ei  Elvira Soldan ( casatorita Tanasescu n 1969-d 2014 )

 

       Avem  doi băieţi, Dragos ( n 1981) si Bogdan ( n 1985) , acum (septembrie 2018) ingineri petrolisti la doua companii importante pe piata petrolului din Romania, Weatherford si Schlumberger.

     Din partea lui Dragos avem un nepotel , Radu  ( n 2007) , iar din partea lui Bogdan  avem o nepotica , Maria  ( n 2016)

 

                                                                                   PETROLISTUL 

      Perioada anilor 1982-1990 a fost una de mari acumulări în aceasta meserie de inginer de foraj. Am fost rand pe rand conducător de formaţie de lucru, şeful rampii de scule de foraj, adj. şef brigada şi am fost selecţionat în reţeaua de cadre a Rompetrolului (atunci parte a Ministerului Petrolului) pentru a lucra în străinătate.

      Acest lucru s-a întamplat la sfarşitul anului 1991 pe 6 decembrie cand am plecat cu o formaţie de la Foraj Moreni pentru a lucra în zona Awbari din sudul Libyei, o zona petroliera pusa în evidenţa în anul 1986 tot de forajiştii romani si m-am intors  dupa mai bine de 6 luni ( in iunie 1992), refuzand sa mai plec in Libya in termenii acelui contract ( 6 luni -Sahara , 1 luna recuperare in tara  cu salariul in tara  si 350 $/luna  diurna )

      După episodul Libia, m-am întors la Foraj Moreni de unde plecasem detaşat la Rompetrol şi mi-am reluat activitatea de „forajist”. Intre timp am sustinut cateva examene de diferenţa şi am fost admis în anul 4 al Facultăţii Foraj Extracţie din cadrul UPG Ploieşti, pe care am absolvit-o în anul 1995. In acelaşi an am sustinut examen şi am fost admis la masterat tot la UPG Ploieşti pentru programul „Tehnologia Forajului Dirijat” – absolvit în 1996.

      Incă din anul 1994 de cand am început sa conduc departamentul de Marketing al SC Foraj Sonde Moreni mi-am dat seama ca aceasta activitate presupune alt gen de cunoştinţe, alt gen de activităţi pe care eu în acel moment nu le aveam şi numai un alt fel de instruire mă putea conduce la rezultatele pe care le doream.

        In acea perioada, lucrările de foraj au început sa fie scoase la licitaţie, trebuiau întocmite oferte care sa cuprindă şi devize de lucrări cat mai realist fundamentate.

       Era totuşi altceva, de aceea am marşat imediat (împreuna cu directorul general de atunci ing. Marian Costache) cand în 1996 a aparut prima forma de învăţămant la distanţa adusa de Open University Business School din Marea Britanie care a deschis la Bucureşti Filiala Codecs Romania. A fost o experienţa unica, iar cunoştinţele acumulate au constituit cea mai importanta investiţie a vieţii mele.

       An de an, pană în 1999 am absolvit mai multe module de curs cum ar fi „Management competitiv”, „Management Financiar”, „Marketing în relaţie cu clienţii şi cumpărătorii” care au condus la primirea unui „Certificat în Management” echivalentul unei diplome de colegiu în învăţămantul romanesc. 

    Apoi următoarele module „Managementul dezvoltării şi schimbării” şi „Managementul resurselor pentru piaţa” au condus la acordarea „Diplomei în Management” echivalenta unei diplome de învăţămant superior în Romania, diploma recunoscuta în ţarile Uniunii Europene.

In perioada 1999 – 2005 am fost rand pe rand Sef Sectie – Baza Tubulara Moreni; Director Tehnic si Director General la S.C. Detubari SA Floresti (o companie care opera pe piata prestarilor de servicii pentru petrol).

                                                               Director la Detubari Floresti-2002.

       Dupa „disparitia” Sc Detubari Floresti in anul 2005 (urmare a finalizarii procedurii de insolventa si intrarea in faliment) a urmat o perioada 2005-2008, in care am fost Director Administrativ la o societate intitulata SC DOSCO Petroservice Romania, o societate care opera pe piata serviciilor pentru petrol  (care a cumparat sediul fostei SC Detubari Floresti) stabilindu-si sediul si baza operativa acolo.

        In anul 2008 m-am mutat cu serviciul la o companie romaneasca de foraj S.C. TM Drill SA (adica fostul SC Foraj Sonde Targu Mures SA) in functia de Rig Manager (Sef Sonda) unde am lucrat pana in anul 2011 cand m-am pensionat pentru limita de varsta (beneficiind si de 5 ani de anticipare datorita grupelor de munca 1 si 2 pe care le aveam).

        Am continuat sa lucrez pana in anul 2015 , beneficiind si de pensie si de salariu ( pe aceeasi functie de Sef Sonda ), in aceasta perioada ramanand cu amintiri extraordinare  cu privire la activitatea desfasurata la  SC Foraj Sonde Targu Mures ., unde am avut ocazia sa lucrez pe instalatii de foraj  moderne tip MR 7000 si MR 8000 echipate cu TOP DRIVE  si cu un colectiv  cu care  orice petrolist si-ar dorii sa lucreze .

          La  310 BOBOCU am avut ocazia sa-l primim  la sonda pe Excelenta Sa Ambasadorul  Marii Britanii  ( de atunci )  in Romania , SIR  MARTIN HARIS . 

 

      Tot in timpul activitatii de la Targu Mures  , in anul 2013 mi-am aniversat ziua de nastere ( de 62 ani )la sonda 9 Caragele ,in care colegii mi-au facut o surpriza extrem de placuta , un tort facut la o cofetarie din localitatea Ianca , „autori „surprizei , fetele de la bucatarie, Eta Varga si Andrea Stan.

        Asta a fost in putine vorbe „istoria” unui fost petrolist, apropos…pe decizia mea de pensionare, scrie „Stagiul total de cotizare realizat = 54 ani , 5 luni , 8 zile din care (In conditii speciale de munca = 6  ani, 9 luni, 28 zile; In grupa I de munca = 7 ani, 8 luni; In grupa II de munca = 10 ani, 2 luni, 6 zile.

 

                                                              Aniversarea a 64 de ani………. acasa !!!

                                                                                     „PENSIONARUL” 

      Dupa anul 2015 , cand m-am retras efectiv din activitate la 64 de ani , nici nu stiu cum a trecut timpul . Primesc in continuare oferte de locuri de munca in industria de petrol , pe care le refuz cu eleganta , incerc  ca in fiecare vara sa fac  cel putin o vacanta   daca nu in strainatate  cel putin in Romania .

Insa cea mai mare parte din timp  este ocupata cu scrisul . Dupa ce in anii 2001 si 2002 am publicat alaturi de Prof Ion Stoica din Moreni  cartile : MORENI  UN SECOL DE PETROL 1900-2000 , si  MORENI  2002 CLIPE IN ISTORIE   ,iar  in anul 2017 am reusit publicarea  la Editura MultiMedia SRL Drobeta Tr  Severin a cartii VIATA DE PETROLIST .

        In acest an lucrez si sper ca voi reusi publicarea cartii  OAMENII GENERATIEI MELE , o carte ce doreste sa fie  o suma de biografii a unor oameni cu care am interactionat de -a lungul vietii mele active , oameni din ; petrol , invatamant , cultura , arta , presa , armata  etc , biografii realizate chiar de cei in cauza .

          Incepand din luna aprilie 2018  am o colaborare foarte buna cu Prof Dr Ing LIVIU DUMITRASCU  realizator TV la Televiziunea VALEA PRAHOVEI  cu  care am realizat o emisiune  ( dintr-o serie mai mare ) intitulata SENIORII PETROLULUI ROMANESC  si care se pare ca va continua .

 

         La  terminarea „Povestii Despre Mine” nu pot sa nu ma gandesc  la toti prietenii  si cunoscutii mei din viata activa   de salariat , initial am dorit sa creionez cate o scurta biografie  despre ei ,  dar  sfatuit  si de altii am ajuns la concluzia  ca aceasta carte  arata mai interesant , daca este o suma de  BIOGRAFII SCRISE DE NOI , PENTRU NOI  si pentru altii ce vor sa citeasca . 

        UNA PESTE ALTA  IN ACEASTA CARTE O SA GASITI BIOGRAFIILE  REALIZATE CHIAR  DE EI , DE CATRE  : 9 INGINERI ,  7 PROFESORI , 3 PREOTI , 2 PRIMARI ,1 DULGHER ,  3 OFITERI ,  1 MUZICIAN , 1 JURIST, 1 JURNALIST , 1 FARMACIST  (PROF DR DOCENT ), UN SCRIITOR  SI CRITIC LITERAR ( CARE  MI-A REALIZAT   PREFATA  PENTRU ULTIMILE  3CARTI !!!

  AM ALES SA FAC PREZENTAREA ACESTOR BIOGRAFII IN ORDINE ALFABETICA .

                VA INVIT SA VA APLECATI  ASUPRA ACESTEI CARTI  SI VA  ASIGUR CA O SA DESCOPERITI  NISTE INTERLOCUTORI AGREABILI  CARE SE PREZINTA CU MULTA DEZINVOLTURA  !!!

Ing Vasile Dragomir ,Catina -Floresti – Septembrie 2018.

 

 

 

 

 

 

 

Vasile Dragomir
Nascut la 23.12.1951. Casatorit cu doi copii majori . Formatie profesionala =Inginer Foraj extractie (masterat in domeniul forajului dirijat din anul 1996) In momentul de fata , lucrez de acasa !!!
http://www.vasiledragomir.ro

Lasă un răspuns

Top