You are here
Home > Diverse > PREOTUL SI ……….ENORIASII , ING IOAN MUSTE – PRINCIPALUL „CTITOR” AL BISERICII DIN AGHIRESU FABRICI JUD CLUJ !!!

PREOTUL SI ……….ENORIASII , ING IOAN MUSTE – PRINCIPALUL „CTITOR” AL BISERICII DIN AGHIRESU FABRICI JUD CLUJ !!!

ING IOAN MUSTE-CLUJ NAPOCA  LA 85 DE ANI  , O VIATA DE OM  „POVESTITA” CU HAR SI RECUNOSTINTA  DE  PREOTUL  SEBASTIAN  SERBAN   DIN PAROHIA AGHIRESU  FABRICI -CLUJ .

     Traim  vremuri cand oamenii sunt : invidiosi,lacomi ,individualisti si nu vor decat sa si agoniseasca bogatii fara masura pentru familiile lor ,mai exista din fericire si oameni  deosebiti ca ing Ioan Muste din Cluj. La varsta remarcabila de 85 de ani pe care o implineste in data de 24 februarie 2018 domnul ing este elogiat in mod „scriitoricesc” in cuprinzatorul articol scris de preotul paroh al localitatii Aghiresu Fabrici,  Sebastian Serban .

     Desi nu l-am cunoscut personal , varul meu preot  Sebastian Serban  mi-a povesit multe lucruri  importante despre domnia sa  si ce personalitate are acest om  hotarand  ca la ceas aniversar sa public acest articol.

     Voi include articolul in cartea „Oamenii Generatiei Mele” trecand Carpatii in anul Centenarului si aratand ca ardelenii sunt frati buni cu muntenii si ca romanul adevarat este vrednic si  isi strange agoniseala, dar nu o tine pentru el ci  o imparte cu fratii lui fara posibilitatii financiare si devine „CTITOR PRINCIPAL” al unei bisericii .

Autorul articolului, subliniaza legatura de suflet ce sa format intre  el  si dl ing Ioan Muste .Preotul si familia sa  dar si  credinciosii  ortodocsi din Parohia Aghiresu Fabrici isi arata recunostinta  fata de dl inginer .Ma bucur ca pot publica acest articol scris cu recunostinta si pretuire la ceas aniversar.

LA MULTI ANI CU SANATATE ALATURI DE DOAMNA EUGENIA SOTIA DUMNEAVOASTRA !

VASILE DRAGOMIR ,CATINA -PRAHOVA

22.02.2018

 

 

 RESPECT, RECUNOSTINTA SI ADMIRATIE PENTRU DOMNUL INGINER  MUSTE IOAN  LA IMPLINIREA VENERABILEI                      VARSTE   DE 85 DE ANI ( DE LA INTREAGA COMUNITATE  PRIN GLASUL PREOTULUI SEBASTIAN SERBAN )

IN FOTO    ING  IOAN SI EUGENIA MUSTE   ALATURI DE FAM PREOT SEBASTIAN SERBAN  SI CATIVA PRIETENI

Țara noastră este o țară creștină. În timp ce noi ne formam ca popor, întâiul chemat la apostolat de către Hristos, Apostolul Andrei, ne-a încreștinat. Majoritatea oamenior acestei țări sunt creștini ortodocși. Prin naștere devenim cetățeni acelei țări unde ne-am născut. În cazul nostru, suntem cetățeni români. Prin botez am devenit creștini. Botezul în numele Sfintei Treimi prin care ne-am îmbrăcat în Hristos și am primit numele Lui este o noblețe care ne obligă să alergăm spre Hristos, ținta desăvârșirii noastre.

Creștinul trebuie să-L mărturisească pe Domnul, asemânandu-se lui în bunătate, blândețe, iubire, smerenie, puritate, iertare și îndelungă răbdare. În primele veacuri, numele de creștin era asociat acelor oameni care erau despărțiți de restul societății, care erau stăpâniți de dragoste și bunătate și care erau gata să se sacrifice pentru nevoile altora.

Evanghelia lui Hristos ne spune: „Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina le strică și unde furii le sapă și le fură, ci vă adunați comori în Cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă și nu le fură” (Matei 6, 19-21). Călăuzită de aceste îndemnuri adresate de Mântuitorul către noi toți, și anume, cât este de important să facem investiții în eternitate, familia domnului inginer Muste Ioan, împreună cu soția sa, Eugenia, a pus în practică această învățătură sfântă.

Originar din Târgu- Lăpuș, județul Maramureș, domnul inginer Ioan Muste a fost mulți ani în funcție de conducere la Exploatarea Mineră Aghireșu ( astăzi Bega Minerale Aghireșu). În 1990 Domnul Director Ioan Muste s-a pensionat. Fiind un om activ și în putere, pentru domnul inginer, pensionarea a însemnat un nou început.

      Dânsul nu s-a retras din activitate, ci s-a privatizat, cumpărând în localitatea Aghiresu Fabrici uzina electrică, fosta termocentrală, acea clădire uriașă, poate printre cele mai mari clădiri industriale din Județul Cluj, clădire în care între anii 1930-1940 se producea curentul necesar pentru iluminarea orașului Cluj și nu numai. Aici domnul Muste a desfășurat diferite activități cum ar fi: o mică fabrică de bolțari din beton, dar și de zgură rezultată din deșeurile rămase de la fabricile din Aghireșu. Printr-o rețetă proprie  și după multă informare și documentare, domnul inginer Muste a făcut chit, necesar în perioada aceea, la închiderea balcoanelor. Mulți cumpărau profile metalice și geamuri care se puteau fixa în ramele de metal cu acest chit fabricat aici. Nicăieri în România nu găseai un alt procucător de chit. Era unicul producător și distribuitor. Pe lângă chit, fabrica și soluție de curățat vase.

      Tot în acel spațiu s-a înființat și o ciupercărie. Aici se conservau sute și mii de borcane de ciuperci care ajungeau pe mesele românilor. De asemenea, avea câteva echipe de lucru în zona Clujului care tăiau fier de la anumite fabrici, mai apoi vânzându-l și distribuind-ul pentru alte necesități. Nu a fost deloc ușor. Pe lângă faptul că muncea foare mult, dânsul avea obligația să ofere salarii, dintre cele mai satisfăcătoare în acea perioadă, celor cca. 60 de angajați ai domniei sale.

Pe domnul Muste îl găsim ancorat și în alte activități, ca de pildă, după anii 90, ajunge să aibă mai multe mandate de Consilier Local la Primăria din localitate, iar în jurul anilor 2000 a avut posibilitatea chiar să ajungă primar al localității Aghireșu, însă n-a fost să fie. În ultimul moment retrăgându-se din motive prsonale.

     Deși domnul inginer locuia împreună cu soția Eugenia la Cluj, acesta era în fiecare zi în Aghireșu. Cei ce nu îl cunoșteau bine considerau că dânsul locuiește în localitatea noastră. A primit și demnitatea de a fi „ Cetățean de onoare al localității Aghireșu”, unul dintre puținii cetățeni ai localității ce au primit această distincție importantă acordată de Consiliul Local al comunei noastre. Domnul inginer Ioan Muste a intrat definitiv în cartea de aur a localității Aghireșu Fabrici, dar și în inimile credincioșilor otrodocși prin ceea ce a făcut pentru biserica noastră.

              BISERICA DIN AGHIRESUL FABRICI „CTITOR PRINCIPAL”  ING IOAN MUSTE 

Biserica este numită în Sfânta Scriptură „Casa lui Dumnezeu”  (1 Petru 4, 17) sau „Biserica lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1, 2), în înțelesul de locaș sfințit, destinat special pentru oficierea cultului public. În vremea sfinților apostoli s-au destinat anumite încăperi pentru adunarea credincioșilor, pentru rugăciune și pentru ascultarea cuvântului lui Dumnezeu. Apostolul Pavel îl învăța pe Timotei, ucenicul lui să știe cum să petreacă în casa lui Dumnezeu „Care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp și temelie a adevărului” (1 Timotei 3, 15-16). Cuvintele acestea indică legătura strânsă ce există între biserică, locaș de comuniune și închinare, și biserica- comunitate  de credincioși ai lui Hristos și împreună cu Hristos ( Eclesia). În secolul II apar săli publice de cult, numite biserici. Pe la anul 150 Episcopul de Smirna era în măsura sa dea invataturi  crestine  într-o clădire, ce se numea „Basilike aule”.

 

                                          BISERICA DIN AGHIRESUL FABRICI „CTITOR PRINCIPAL” ING IOAN MUSTE .

Locașul bisericii este spațiul de unde Hristos își întinde lucrarea Sa sfințitoare prin Tainele ce se săvârșesc de regulă și, în mod special, în acest loc și prin cuvântul propovăduit de preot despre Hristos cu mai multă regularitate în biserică. Viața noastră se sfințește în biserică și aici ne simțim mai aproape de Dumnezeu. Din fericire pentru noi, românii, biserica locaș văzut de închinare, are un rol important în comunitatea în care trăim. Încă din vremuri îndepărtate, strămoșii noștri au construit printre cele mai frumoase biserici din câte există pe pământ. Domnitori ai Țărilor Române cum ar fi: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab și mulți alții, au ridicat biserici importante: Biserica Mănăstirii Cozia, Biserica Mănăstirii Putna sau Biserica din Curtea de Argeș. Acestea, dar și multe altele, au dăinuit peste veacuri și, prin arhitectira lor, demonstrează noblețea neamului românesc, ele fiind actul de identitate al Poporului Român.

Credinciosul ortodox român găsește în biserică pacea, bucuria și liniștea oferită de Hristos când preotul zice „Pace tuturor!”. Aici, în biserică, se simte comuniunea ce îl scoate pe credincios din singurătate și îl alină atunci când preotul zice „ Să ne iubim unii pe alții”. Aici, în biserică, vom primi Trupul și Sângele lui Hristos, iertător de păcate și dătător de viață nouă și veșnică atunci când preotul ne cheamă „ Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste apropiați-vă! ”. Știind aceste lucruri, în fiecare localitate a țării noastre, una din cele mai importante clădiri sunt bisericile. Așa se întâmplă și la Aghireșu Fabrici. Cea mai frumoasă și mai reprezentativă clădire din localitate este Biserica Ortodoxă cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Până s-a ajuns aici a fost un drum lung. Credincioșii parohiei se rugau la biserica de lemn din dealul cimitirului. Era imperios necesară construirea unei biserici mari de zid, pentru a satisface cerințele numărului mare de credincioși ortodocși. S-a pornit încă de dinainte de revoluție de către vrednicul de pomenire răposatul preot Ioan Stoian. Lucrările propriu-zise la Sfântul Locaș au început în anul 1990. Preotul avea nevoie de bani, mergând la Huedin de unde a făcut un împrumut bancar în valoare de 3 milioane de lei. Dobânda era mare, de 15%. Perioada aceea era foarte tulbure, inflația creștea de la o zi la alta. Văzând că lucrurile se precipită în țară, preotul a înapoiat banii la bancă. După un an lucrările la noua biserică au stagnat din lipsă de fonduri. În această perioadă grea pentru locuitorii parohiei, dar și pentru preot, când visul de a vedea biserica gata era departe, a apărut IZBĂVIREA.

                                        BISERICA DIN AGHIRESUL FABRICI „CTITOR PRINCIPAL” ING IOAN MUSTE .

Domnul inginer Ioan Muste, împreună cu soția Eugenia Muste, deși erau din Cluj, s-au hotărât să ajute comunitatea ortodoxă din Aghireșu Fabrici. Așa s-a ajuns ca domnul inginer Ioan Muste, împreună cu soția sa, să devină ctitori principali ai Bisericii din Aghireșu Fabrici. Iată ce scria preotul paroh Ioan Stoian într-un caiet cu însemnări referitor la domnul Ioan Muste: „ O pagină aparte se cuvine rezervată domnului Inginer Muste Ioan care s-a apropiat foarte mult de noi și ne-a venit în sprijin atunci când aveam mai mare nevoie” și continuă preotul zicând: „ Ciment, fier, nisip, scânduri, mașini, oameni, bani și câte, și câte, nu mai știu să spun cu ce și câte nu ne-a dat? Terasitul și cimentul alb pentru tencuială tot dânsul le-a dat. La pictura bisericii tot dânsul a participat. Iar biserica a fost împrejmuită cu gard pe o suprafață foarte mare de către domnul inginer. În curtea bisericii, domnul Muste a cumpărat 150 de arbuști ornamentali. Domnul inginer a fost alături de credincioșii din Aghireșu Fabrici până la finalizarea lucrărilor, chiar și la masa de la sfințire tot dânsul a donat banii necesari, fiind peste 250 de persoane prezente, majoritatea invitați.

Așa se încheie o etapă importantă din istoria recentă a localității noastre. În schimb, domnul Ioan Muste, împreună cu soția sa Eugenia, au primit două locuri de veci lângă biserică, prin aceasta dovedindu-se peste timp că dânșii sunt ctitorii principali ai acestei biserici mărețe și frumoase. La fel se întâmpla și pe vremuri în urmă cu sute de ani când domnitorii Țărilor Române, dar și mulți boieri donau o sumă generoasă de bani sau construiau singuri mărețe biserici ale vremii lor, devenind, astfel, ctitori ai acelor sfinte locașuri. Așa găsim la multe biserici și mănăstiri vechi ctitori îngropați în pronaosul bisericii sau în imediata apropiere a ei.

Familia Ioan și Eugenia Muste, prin ceea ce au făcut pentru comunitatea de credincioși din Aghireșu Fabrici, au dovedit după spusele Sfântului Ioan Gura de Aur că: „Milostenia are aripi mari, ele taie aerul, depășesc luna, trec prin razele soarelui și se ridică până la culmea cerului… depășesc cerul și nu se opresc decât lângă Tronul Împărătesc al Lui Dumnezeu”. De aceea se cuvine ca noi să împărțim cu alții multe daruri pe care Dumnezeu ni le-a dăruit.

De aproape 10 ani, de când sunt preot paroh în Aghireșu Fabrici, am avut multe discuții cu majoritatea credincioșilor din parohie despre construcția noii biserici. Toți la un ison și într-un gând recunosc însemnătatea pe care a avut-o implicarea din punct de vedere financiar a domnului inginer Ioan Muste la construcția bisericii noastre. Ei spun: „Dacă nu era domnul Muste, biserica noastră poate nici acum nu era gata.” Domnu Ioan Muste, un adevărat ctitor al bisericii, om de statură impunătoare, inspiră respect și apreciere când îl privești. În general este un bun ascultător. Nu te întrerupe niciodată. Vorbește puțin și întotdeauna documentat. Om punctual și serios, are un spirit de conducător. Deși nu pare, are o inimă mare și este bun la suflet. Atunci când te ajută cu ceva, nu îi place să-l lauzi și nu îți amintește niciodată că te-a ajutat sau ce bine ți-a făcut.

Din păcate, oameni ca dânsul sunt foarte puțini în zilele noastre, sau aproape deloc. Atunci când te ajută, te ajută din suflet și se simte asta. Om de o demnitate aparte, cum rar mi-a fost dat să întâlnesc, atunci când este criticat se retrage fără să zică nimic. Credincioșii din Aghireșu Fabrici îi sunt recunoscători, auzind din partea lor numai aprecieri și laude la adresa domului inginer Ioan Muste, prin ceea ce a făcut pentru biserica din localitatea noastră. Pe lângă faptul că soții Muste sunt ctitorii unei biserici, sunt pomeniți în permanență de către preot în Altar la Sfintele Slujbe cât va dăinui această lume.

Pentru mine personal, dar și pentru familia mea, familia domnului inginer Ioan și Eugenia Muste înseamnă foate mult. Încă de aproape 10 ani, din august 2008, dânșii au fost prezenți la instalarea mea ca preot, și de atunci au fost constant aproape de noi, dându-ne sfaturi și ajutându-ne. După câteva discuții mai importante despre viitorul meu în această parohie și aflând că vreau să ma stabilesc în această localitate, domnul Muste mi-a propus să accept donația de pământ pe care-l deținea în apropierea bisericii. Am acceptat propunerea și, cu ajutorul dânsului, m-am hotarât să-mi fac o casă pe acest pământ. Nu voi uita ziua în care și-a arătat dispunerea pentru a-mi oferi ajutorul în construirea unei case. M-a întrebat așa: „ Dacă vrei sa-ți faci o casă, ai banii necesari s-o construiești? Deoarece eu îți voi dona pământul, cărămida pentru casă și proiectul casei.”. Eu aveam bani economisiți pentru a construi o casă, dar după calcule, aceștia îmi ajungeau să ridic casa la roșu, și după aceea să continui pas cu pas după posibilități. În 1 aprilie 2010 ne-am apucat de casă și în toamna aceluiași an casa a fost acoperită. După un an, eu am vrut să mai amân finisările și toate celelalte. Însă și acum am găsit un sprijin important în domnul inginer Muste, susținându-mă să continui și promițându-mi împrumuturi cu bani fără dobândă pe o perioadă de maxim 3 ani. Zicea dânsul: „Acum se construiește, când este țara în criză, deoace materialele, dar și forța de muncă sunt mai ieftine”. După 4 ani casa a fost terminată și iată, acum, de alți 4 ani locuiesc în ea.

Cuvintele sunt prea puține și nu au nicio însemnătate pentru a demnonstra  cât de mult bine ne-a făcut familia domnului Ioan și Eugenia Muste. Pentru mine, soția Florentina și fiica Maria, această familie a domnului Muste înseamnă foarte mult. Dânșilor le datorăm hotărârea noastră de a rămâne în această parohie. Cât voi fi sănătos și va vrea Dumnezeu și cât voi fi membru activ și conducător spiritual al acestei parohii, voi fi alături de familia Muste. În timp am devenit foarte apropiați de dânșii și au ajuns pentru noi o a doua pereche de părinți. De aceea, în prezent, mă adresez dânsului cu „Tata Ionică” și dânsei cu „Mama Eugenia”. Deși nu au copii, îmi place să cred că ne consideră ca pe copii dânșilor și noi căutăm să le fim alături la bătrânețe, știind prea bine că cea mai grozavă boală este singuratatea.

Am căutat prin ceea ce am scris despre personalitatea acestui om, a domnului inginer Ioan  Muste, că pentru toți cei din Aghireșu Fabrici, fie că este vorba de preot cu familia sa, fie că este vorba de credincioși, prin ceea ce a făcut este persoana providențială pe care Dumnezeu a trimis-o să ne ajute. Prin milostenia făcută și-a făcut comoară în ceruri, „unde nici molima, nici rugina nu le strică, unde nici furii nu le sapă și nu le fură” (Matei 6, 19-28).

Acum când împliniți venerabila vârstă de opt decenii și jumătate, tata Ionică, îl rog pe Milostivul Dumnezeu să vă dăruiască, atât dumneavoastră cât și mamei Eugenia, sănătate, bucurii, bătrâneți ușoare și să fim împreună cât mai mulți ani. La mulți ani cu sănătate!

Cu drag, Preot Sebastian, Florentina și Maria.

AGHIRESUL FABRICI-CLUJ NAPOCA ,

22.02.2018

Vasile Dragomir
Nascut la 23.12.1951. Casatorit cu doi copii majori . Formatie profesionala =Inginer Foraj extractie (masterat in domeniul forajului dirijat din anul 1996) In momentul de fata , lucrez de acasa !!!
http://www.vasiledragomir.ro

Lasă un răspuns

Top