Această prezentare necesită JavaScript.

In cartea „SATE  DE  SUB  MUNTE :URSEI ,VISINESTI ,SULTANU  ,DOSPINESTI  – Incercari de Monografie ” prof Ion Stoica  „de  pamant ” din  Ursei , reia  o tema care a facut  senzatie in anii  1978-1979 ( vezi lucrarea „Consideratii asupra tezaurului monetar  dacic de la Urseiu , Jud Dambovita  apartinind lui Bungrezeanu  Nicolae )

Asadar  despre  tezaurul  dacic de la Ursei  stim urmatoarele ( aceasta este relatarea  din cartea „Sate de sub munte” a prof Ion Stoica)

In ajunul anilor 1935-1940, cetateanul Ion Stoica din satul Urseiu ( potrivire de nume cu autorul cartii) , efectuand  unele lucrari agricole  pe un lot personal , a descoperit  pe hotarul ce desparte  doua proprietati, o oala mare de pamant , continand o mare cantitate de  monede vechi de argint : punctul in care s-a facut descoperirea se numeste „La Hodae” si se afla intr-o zona de dealuri .

Prezentam in continuare  datele preliminare  privind  imprejurarile  in care s-a descoperit acest tezaur si modul de recuperare , date ce rezulta  din cercetarile  efectuate  in perioada anilor 1975-1980. Tezaurul compus din 431 de piese se afla inca in studiu .Monedele in cauza s-au transmis  din urmasi in urmasi , ajungand in cele din urma in posesia nepotului descoperitorului.

Din datele obtinute de  organele de stat  in iunie 1975, rezulta  ca persoana in cauza  incepuse sa instraineze  piese din tezaur  astfel  ca la 19 iunie 1975 au intrat in patrimoniul cultural national  408  monede dacice din argint .Din cercetari  a rezultat ca detinatorul nu instrainase  decat 22 de piese de tezaur : doua au fost transformate in medalioane – pierdute definitiv,patru au fost date unui colectionar numismat din jud Dambovita-declarate la Oficiul judetean pentru patrimoniu cultural national , una a fost data  unui colectionar  numismat  din Bucuresti  si 15 au fost date  unei persoane din Pucioasa recuperate.

Inca din iulie 1975 au fost incepute sondaje arheologice  la Urseiu , in locul indicat  de dtinator – o portiune  mare de teren intre dealuri ; cercetarile  efectuate au fost incununate de succes  astfel ca , la 5 noiembrie 1976 s-a aflat locul vechi al descoperirii, gasindu-se inca 4 monede  si fragmente ceramice . descoperirea este de o valoare exceptionala.

Este cunoscut  faptul ca geto-dacii au imprumutat pentru monetaria  proprie  prototipuri  din lumea greco-macedoneana , adaptandu-le specificului local . Cele mai raspandite  monede din Dacia au fost cele ce foloseau  ca prototipuri  TETRA  DRAHMELE  lui FILIP al II-lea.

Tezaurul  monetar dacic de la Urseiu  este compus din  trei tipuri principale de piese:

1. 46  tetradrahme – din care 2 sunt pierdute definitiv , imitatii dupa emisiunile  de argint  ale lui Alexandru cel Mare  si Filip al III-lea Arideul( deceniul patru al  secolului IV i.e.n.- deceniul doi al secolului IV i.e.n.avand pe avers  capul lui Heracles( monede  fiind squifate) si pe revers  Zeus stand pe tron  iar lateral legenda cu numele fiecaruia .Acest tip monetar, potrivit unor pareri autorizate , a fost imitat  in masura mai mica de geto daci ; rezulta deci raritatea acestor piese pe teritoriul Romaniei .In ceace priveste data emiterii monedelor , aceasta este probabila intre mijlocul  secolului III i.e.n. -mijlocul secolului II  i.e.n. In general tetra drahmele  imitatii Alexandru-Filip al III-lea Arideul, au greutatea variind  intre 12-14 grame . In cazul pieselor mentionate mai sus , aprox 40% au greutatea peste 15 grame  cea mai grea  fiind de 15, 735 grame ; majoritatea au greutatea  variind intre 14,070 grame  si 14,920 grame , aparand  numai 2 piese  cu greutatea  intre 12-13 grame. Avand in vedere greutatea acestor piese  s-ar putea  ca tetradrahmele  din tezaur sa dateze din perioada de inceput a acestei emisiuni .
2.  Principala  faza de dezvoltare a monetariei locale din Dacia (mijlocul secolului al II-leai.e.n.) o constituie emiterea DIDRAHMELOR  de tipul Adancata -Manastirea  si Varteju- Bucuresti . Tipul cel mai reprezentant  in Tezaurul de la Urseiu este cel de la Adancata-Manastirea- 357 didrahme din care una se afla in posesia unei persoane din Bucuresti ..Aceste piese deriva din punct de vedere stilistic  din piesele de Prundu-Jiblea.In cele 357 de piese  se afla mai multe serii  deemisiuni , carese deosebesc  prin elemente de  de stil .Intre ele  sunt elemente comune  care leaga diferitele serii intre ele , punandu-se in mod deosebit accent  pe variatia aversului .In general  aceste piese au pe avers capul lui Zeus  schematizat spre dreapta , nasul fiind redat  dintr-o linie  cu globula alaturata  la capatul de jos , ochiul  dintr-o globula , parul  in grupe de cate trei linii, care pornesc radiar din crestetul capului spre frunte si  ureche ; in locul  urechii este un  oval , in spatele lui  o dunga curbata  cu liniute lacapete sau izolate , dispuse in pozitii diferite .Pe revers  este reprezentat  un calaret  cu calul la trap spre stanga . Din calaret  a mai ramas doar  capul schematizat  si doua globule  in locul bustului . Calul  are corpul din doua proeminentecirculare , gatul arcuit si capul rectangular cu ondulatii laterale  spre interior ; coada este desprinsa  de corp , picioarele  sint din linii subtiri  cu globule la incheieturi si copite.in lucrarea lui  Constantin Preda-„Monedele Geto-dacilor ” se arata ca descoperirile de astfel de monede  nu sunt prea numeroase , astfel ca putem aprecia  ca didrahmele  de la Urseiu reprezinta cea mai importanta descoperire de tipul Adancata – Manastirea, pana in momentul de fata . In general  greutatea didrahmelor de laUrseiu  variaza intre 5-7 grame dar 90% dintre acestea   au o greutate ce depaseste  8 grame . Acest lucru indica faptul ca  fac parte din primele emisiuni  de tipul Adancata -Manastirea.. De mare importanta  este faptul ca intezaur apare  o didrahma  deosebita de celelalte, calul  care apare pe reversul  monedei repective este de tip  celtic . Deci moneda ar putea apartine  triburilor celtice  stabilite in  nord vestul  Daciei intre  mijlocul secolului  al III-lea i.e.n.  si mijlocul secolului  al II-lea i.e.n. ; ar putea face parte si din emisiunile celto-dacice .
3. Tezaurul monetar de laUrseiu  mai cuprinde  33  drahme  din argint  de tip Alexandru cel Mare -Filip al III-lea Arideul , piese foarte uzate. Din studiile de  specialitate  rezulta ca in general drahmele  de acest tip au fost batute  in nordul Dunarii. Faptul ca in tezaur se gasesc  tipuri diferite de  monede geto-dacice , aparand piesele din fazele principale  de dezvoltare  ale monetariei  geto-dacice , demonstreaza  in primul rand concomitenta  circulatiei lor  intr-o anumita perioada ( sfarsitul  emiterii monedelor locale ) precum  si intensitatea circulatiei lor .Ar mai putea fi vorba despre  tezaurul unei uniuni tribale  dacice puternice , lucru ce ar indica  existenta  unei asezari dacice . Potrivit parerilor de specialitate , fiecare tip monetar  apartine unui trib geto-dacic . Tipurile variate  intalnite  in tezaurul de la Urseiu evidentiaza  fenomenul de intrepatrundere dintre aceste formatiuni , reflectand  raporturile  traditionale  ale populatiilor de pe cele doua maluri ale Dunarii, precum si un inalt  nivel de dezvoltare economica.