Această prezentare necesită JavaScript.

       Tehnica extractiei titeiului a avut in perioada de debut ( si dupa ) o evolutie lenta . o data cu atingerea prin foraj a formatiunilor petroliere, cu presiune mare,titeiul si gazele tasneau libere prin gaura de sonda , lovind cu putere turla si imprastiindu-se in jur . Pentru a se evita distrugerea instalatiei in varful turlei se monta o calotasferica de fonta numita „linza” care proiecta jetul eruptic pe podeaua sondei, de unde titeiul curgea la bazinele de decantare sapate in apropiere. o serie de pompe , refulau apoi in rezervoarele de colectare.
      Metoda avea numeroase inconveniente, provocand o mare risipa de petrol si gaze. De asemeni din cauza depresiunii produse la talpa sondei, mari cantitati de nisip si fragmente de roca, produceau scantei, punand in pericol viata oamenilor. Cele mai grave accidente intamplate la exploatarile noastre de petrol au fost provocate din aceasta cauza.
Inconvenientul cel mai important al eruptiilor libere il constituia insa pierderea rapida a presiunii de zacamant prin risipireagazelor si incetarea circulatiei petrolului din strat in sonda. Eruptiile necontrolate conduceau la diminuarea productivitatii zacamantului.
     In regiunile ;Campina,Poiana,Moreni,Baicoi , Tintea, aproape toate sondele in momentul interceptarii zacamintelor, aveau un caracter eruptic de scurta durata .
In anii 1883-1885, la Draganeasa judetul Prahova,pe terenurile lui Grigore Cantacuzino sonda 1 „SOSPIRO”, a patruns in zacamantul petrolier si a produs prin eruptie peste 20 000 tone titei, si a marcat prima exploatare prin eruptie a unei sonde in Romania .

     Cea mai celebra eruptie  in privinta  violentei s-a produs la sonda 65 Bucea ( Campina). La 21 septembrie 1904, sonda  a atins stratul cu petrol la adancimea  de 380 m .Titeiul a tasnit pana la 120 m inaltime fiind imprastiat  pe o raza de 500-700 m  in jurul sondei.Prima eruptie  a durat 16 ore si din cauza lipsei de pregatire nu s-au putut colecta  decat 200 vagoane de titei , restul risipindu-se. A doua eruptie la aceasta sonda  a durat 7 zile  producand 700 vagoane titei, iar in atreia  s-a colectat in 19 ore o cantitate de  420 vagoane . Eruptia  a acoperit satul Slobozia. Casele gradinile, oamenii si pasarile au fost vopsite in negru.. Locuitorii  au fost nevoiti sa ceara  Societatii „Steaua Romana ” drept despagubiri, teren si bani pentru un nou sat.

    Sonda 145 Campina producea prin eruptie 10 vagoane titei/ora, sonda  a produs in 36 ore cate 320 vagoane .

   Sonda 118 Campina  , intr-o eruptie carea durat  18 ore , a produs 450 vagoane titei. Cea mai bogata  era considerata , in 1911, sonda 118 „Steaua Romana”, carea produs 10 700 vagoane titei.

     Urma sonda „Traian” cu 10 399 vagoane,sonda 63 ” Steaua” cu o productie de 7380 vagoane.

     In zona Moreni , incepand cu anul 1908 , societatea „Regatul Roman” avea numeroase  sonde productive, cea cunoscuta sub numele de „Regatul 6” dand aproape 30 vagoane /zi. Sonda facea  dese si puternice „eruptiuni” si daca lingura era in sonda , o arunca afara cu putere. In ziua de 27 august 1909, in timpul unei asemenea eruptii , sonda  s-a aprins , focul extinzandu-se si la sonda nr 4. In ziua urmatoare, eruptia devine tot mai puternica, cauzand o revarsare de titei aprins , printre  sondele de pe coastaTuicanilor . Au ars 15 sonde  , mai toate productive, trei rezervoare de lemn pentru depozitat titeiul, precum si o cazarma de locuit.

       In anul 1911 Societatea „Astra Romana”, „razbeste” la Bana, sonda nr 2 , cu mari eruptii ce daeau productii zilnice  neasteptat de mari si care face   din Moreni,  santierul cu  cele mai mari productii si cu cele mai semnificative cresteri din tara .sonda nr 7 „Astra” a societatii „Astra Romana”, instalata la Bana , a luat foc , in momentul  cand facea eruptii foarte mari de petrol si gaze.Coloana de flacari  avea peste 150 m inaltime . Focul a durat 22 de zile , cauzandvictime omenesti si pierderi considerabile pentru societate .

     Totusi , istoria a retinut  ca fiind cea mai mare  eruptie libera cu foc ( declansata in timpul forajului), eruptia sondei „160 Romano Americana”, care  a izbucnit in data de 28 mai 1929 si a ars pana pe data de 10 octombrie 1931. Detalii aici.https://vasiledragomir.wordpress.com/2016/11/26/focurile-de-la-moreni/

      Incepand cu anul 1925, exploatarea sondelor  s-a facut prin eruptie controlata . Aceasta metoda consta  in inchiderea sondei  cu ajutorul unui dispozitiv , care creand o contrapresiune asupra stratului, diminua viteza  de circulatie a titeiului si prin aceasta,impiedica, pe de o parte antrenarea nisipului din strat si pe dealta parte, conducea la  o mai buna utilizare a energiei zacamantului.

     Titeiul, iesind prin duze special facute, era condus la separatoarele de gaze in care titeiul iesit din sonda se spara. Din separatoare, titeiul se transporta  pe conducte la rezervoarele depozit, iar gazele, la instalatiile de dezbenzinare, sau direct la consumatori .

     Totusi, o data cu cresterea adancimii de foraj si a presiunii de zacamant , au avut loc eruptii libere rezolvatede petrolistii romani  cu tehnologii si echipamente proprii.Dintre aceste eruptii libere, cele mai importante si care au ridicat probleme deosebite sunt cele de la sondele;

    -Sonda 89 Suta Seaca – in anul 1951, sonda 102 Urziceni ( zacamantul Sarmatian-adancimea 2000 m ) in anul 1959, sonda 5034 Mitrofani( adancimea 4200 m, presiune 420 bari, avarie rezolvata in 30 zile) in anul 1978 , sonda 4023 Varteju si 451 Turnu in anul 1982, sonda 240 Matca-Tepu in anul 1984, sonda 2272 Bradesti in anul 1985, sonda 4536 Coltesti in anul 1989,  sonda 2 Lovrin si sonda 4700 Benesti in anul 1997,  si sonda 331 Iancu Jianu  in anul 2003( La aceasta eruptie de pe platoul  localitatii Iancu Jianu  , am participat si eu  in calitate de director la Detubari Floresti , care la acea vreme avea langa sonda  incendiata , o sonda care detuba o coloana de 5 1/2 inches)

.