Prof. Univ. Dr. ROMEO CĂLĂRAŞU

Profesorul universitar doctor Romeo Calaraşu, prorector al U.M.F. Bucureşti, s-a nascut la 6 noiembrie 1939 în oraşul Moreni din judeţul Damboviţa (pe atunci, judeţul Prahova). Aici şi-a petrecut anii copilăriei şi a urmat cursurile şcolii primare de 7 ani, la actuala şcoala nr.3.

Cursurile liceale le-a facut la Liceul „Ion Luca Caragiale” din Ploieşti iar în anul 1963 a absolvit cursurile Facultăţii de Medicina Generala din cadrul I.M.F. Iaşi.

În activitatea profesionala a debutat în anul 1961 cand, prin concurs, a fost numit extern, apoi in anul 1962, intern clinic. A lucrat timp de patru ani în cadrul Institutului de Medicina şi Farmacie Iaşi, in diferite clinici cu predilecţie in cele chirurgicale, desavarşindu-şi în acest mod pregătirea medicala. în luna mai 1965, în urma concursului de secundariat susţinut ia Bucureşti, a fost numit medic secundar in specialitatea O.R.L. ulterior a promovat examenele de medic specialist (1968) şi primar (1975) O.R.L.

În septembrie 1975 a fost numit, prin concurs, asistent titular in disciplina O.R.L. din cadrul Centrului Medical de Fono-Audiologie şi Chirurgie Funcţionala O.R.L. „Prof. Dr D. Hociota” Bucureşti. De atunci şi pana astazi a stTabatut prin concurs toate treptele universitare: şef de lucrări (1981), conferenţiar (1990), profesor (1993).

În toata aceasta perioada a efectuat stagii, lucrări practice, demonstraţii clinice şi operatorii, a ţinut cursuri pentru studenţi şi medici la specializare şi perfecţionare. în vederea desfăşurării in cadrul clinicii în bune condiţii a procesului didactic, alături de colectivul disciplinei a contribuit la dotarea acesteia cu 35 filme ştiinţifice TV.

Din primavara anului 1990, dupa dispariţia Prof. Dr. Hociota, i-a fost încredinţată conducerea disciplinei. Din februarie 1993 deţine funcţia de prorector al UMF Bucureşti.

Ca o preocupare a activităţii didactice ce se desfasoara în disciplina ORL – Panduri este şi faptul ca din toamna anului 1990 i s-a încredinţat conducerea ştiinţifica de doctorat.

În primavara anului 1981 a fost trimis cu o bursa OMS la specializare in Franţa, la spitalul Foché din Paris, in cadrul unui stagiu al canii scop principal a fost o perfecţionare în microchirurgie laringiana cu laserul şi unde a reuşit sa preia şi alte metode de tratament şi explorare.

Stagiul în Franţa i-a permis şi preluarea unor tehnici de laringectomie cum ar fi „Laringectomia frontala anterioara cu epiglotoplastie Kambie – Tuckar – Pech”, „Evisceraţia cndolaringiana Prades” şi alte tehnici de chirurgie reconstructiva introduse treptat in activitatea clinicii. Tot inspirat din stagiul Spitalului Foché în vederea optimizării şi reducerii timpului efectiv de derulare a intervenţiilor din chirurgia cervicala şi rino-sinusala a introdus hemostaza în plaga prin cauterizare bipolara adoptand electrocauterul KIREX in acest scop.

Cercetările neîntrerupte s-au concretizat şi în obţinerea a cinci brevete de invenţie.

În ultimii 7 ani, pe langă introducerea laserului in practica curenta, s-a preocupat şi a achiziţionat instrumentarul efectuand intervenţii de chirurgie endoscop- ica rino-sinusala. Din 1990 a reuşit sa introducă în practica curenta rino-faringo- laringo-fibroscopia – metoda de explorare clinica moderna de o mare fiabilitate.

Urmare a unei strategii riguroase care a privit dotarea cu microscop şi instrumentar speciale şi prin colaborarea cu colegii austrieci s-au pus la punct logistica şi pregătirea echipei complexe (chirurgie, explorări acustico-vestibulare de performanţa, recuperare auditiva şi logopedica) de implant cochlear; s-au realizat pană în prezent şapte implanturi cochlearc in cadrul Programului Naţional de Recuperare Neurologica a persoanelor handicapate neurosenzorial (subprogramul Implant Cochlear, 1999).

Aceasta realizare este una de referinţa in cariera profesionala a profesorului Romeo Calaraşu.

Este director de proiecte in cadrul programului „VIASAN” (doua proiecte admise pentru finanţare cu colective de cercetare din unitate).

Este membru al Societăţii Romane de ORL şi Chirurgie Cervicofaciala din anul 1971. Din anul 1979 pană în 1989 a efectuat munca de Secretar al Societăţii de ORL, pe ţara, apoi timp de un an a fost Secretar de Redacţie al Revistei ORL, după care, in anul 1990, a fost ales Vicepreşedinte al Societăţii ORL. Din toamna anului 1992 a fost ales Secretar general al Societăţii ORL, funcţie pe care o deţine şi in prezent, aducandu-şi contribuţia la activitatea ştiinţifica a acestui for. Din 1998 este membru al Societăţii Romane de LASER în Medicina şi Biologic şi al EMLA (organizaţia europeană a medicilor utilizatori de LASER terapeutic şi chirurgical). A participat la organizarea a trei Congrese Naţionale şi a unui Congres Internaţional „Al 25-lea Conventus Latin ORL” ce s-a desfăşurat la Bucureşti. Din 1991 este membru corespondent al Academiei de ştiinţe Medicale.

În afara activităţii didactice, profesionale şi ştiinţifice, din primăvara anului 1990 a fost numit Director al Institutului de Fono-Audiologie şi Chirurgie Funcţionala ORL. în aceasta perioada s-au pus bazele activităţii şi evidenţei informatizate la nivelul IFACF-ORL. în 1999 a făcut implementarea programului de reabilitare auditiva cu introducerea implantului cochlear şi proteza ancorata (BAHA) în Romania.

Este legat de oraşul Moreni prin faptul ca s-a născut, a crescut si a făcut aici primii şapte ani de şcoala. Cel mai mult îl leaga insa de oraşul nostru familia şi amintirile. Tatal sau, Ioan Calaraşu, a fost un om deosebit de priceput. Posesor de gater şi moara, inventator şi inovator, om aşezat şi foarte bun părinte, a lasat in urma sa doi fii, doi medici de prim rang. La aceasta a contribuit şi soţia sa, care a ştiut sa dea fiilor săi o educaţie deosebita.

Cele mai frumoase amintiri legate de oraşul natal le considera, paradoxal, amintirile din şcoala, activitatea de pionier la Clubul Copiilor, prietenia cu vecinii, năzdrăvăniile făcute cu copiii de seama sa, de la furatul de cireşe de la popa Cotarlau şi de porumb de pe terenurile de la Nisipoasa, la cele din jurul gospodăriei părinteşti.

Vede oraşul Moreni cu nostalgia anilor trecuţi. Morenii, un oraş care fata de bogăţia lui nu a evoluat aşa cum se cerea. Vine la Moreni pentru a-şi reînnoi „bateria”. Este mandru ca şi nepotul. Matei, azi in varstă de opt ani, s-a născut aici.

Pentru viitor ar dori, ar fi bine, ca Morenii sa arate ca un oraş modem, canalizat, cu strazi modeme şi curat. Natura îl ajuta. Zona, regiunea, poziţia, ii sunt favorabile in acest sens. Spera ca acestea sa devină realitate printr-o conducere mai pro-morenara. îşi aminteşte aprecierile învăţătorului Dumitru M. Crăciun care spunea ca „daca s-ar fi folosit UN BAN de la fiecare tona de petrol extras de aici, Morenii ar arata ca Chicago.”

Considera ca cea mai mare performanţă a sa de pană acum e faptul de a fi primul roman care a condus echipa realizatoare a primului implant pe creier.

Aflandu-se în prezenţa colegului sau, prof. de chirurgie Mihai Diaconescu, in timpul interviului nostru, a ţinut sa mai afirme inca odata că se simte bine la Moreni, ca şi prietenii sai de la laşi, care vin anual la Moreni. Aici găsesc o oaza de linişte, el reuşind chiar sa scrie, parţial, una din cărţile sale.