DUMITRU ST. IONAS

(fost ambasador al Romaniei în Etiopia)

Născut la Moreni, la 3 septembrie 1931, este unicul fiu al familiei Ştefan şi Maria Ionas. Si-a petrecut copilăria pe Coasta Ghineştilor şi pe Valea Dobreştilor, pe o străduţă înfundată, cu caţiva copii de varsta lui, doi dintre ei ajunşi peste ani generalul Nicu Ghenoiu şi colonelul Traian Nedelcu.

Cele şapte clase primare le-a urmat la şcoala din Moreni, azi şcoala nr. 3, între anii 1938-1945, după care a intrat, ca ucenic, la patronul l.G. Smcureanu din Ploieşti, o întrerupere de perforări şi carotaje de sonde, unde s-a calificat in meseria de strungar şi a lucrat pană în anul 1950 .

Şi-a continuat studiile la şcoala de Maiştri din Campina calificandu-se în profesia de maistru utilaj petrolier. A lucrat la Schela de Petrol Moreni ca tehnician la Serviciul Suprafaţă şi normator şef, apoi la Trustul nr. 2 Petrol Moreni şi Trustul nr. 5 Petrol Targovişte pană în anul 1972, cand a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, funcţie pe care a deţinut-o pană în anul 1984.

Între anii 1984-1988 a fost vicepreşedintele Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania şi Ministru Adjunct al Consiliului Cultural iar în anii 1988-1990 a fost ambasador al Romaniei în Etiopia.

Din anul 1990 este pensionar şi îşi petrece mult timp, îndeosebi vara, la Moreni, împreuna cu soţia sa, Alexandrina şi cei doi nepoţi, fiii lui Valentin – Ştefan, care este maior la Jandarmeria judeţului Prahova. Al doilea fiu al sau, Daniel – Laurenţiu, este avocat in Bucureşti.

De oraşul Moreni îl leagă, cel mai puternic, amintirile copilăriei, deşi anii aceia au fost ani grei de război, şi revenirea de pe front a tatălui sau.

Moreni-ul se vede acum ca un oraş în regers. Doreşte sa-1 vada cat mai curand un oraş înfloritor, reprezentativ pentru aurul negru extras de aici şi cu străzi pe măsură valorilor plecate din el.

A fost redactor şi a publicat in cateva ziare centrale şi regionale. îl pasionează scrisul, face poezii şi are în faza de finalizare un roman, preocupări care s-au intensificat în anii de pensie.

A ţinut sa-mi ofere doua din poeziile sale, pe care le redau, la randul meu, în continuare.

ANII MEI

Am străbătui in viaţa
Ani de lumina şi muncă
În vatra strabună, măreaţă
Într-o perioadă stearpa, caduca

Omul se ofileşte treptat
Nimeni nu-I cere sa aiba rabdare
Sa aştepte sa fie căutat
În lumea mereu trecătoare.

Anii mei s-au scurs temerar
Pe drumuri întrerupte amar
De tăvălugul unui război barbar
Purtat de tirani, în zadar.

Ei au venit şi s-au dus neîncetat
Ca trenul care pleacă mereu
Inima-ţi bate în pieptul umflat
Și nu ştii cat a fost de greu.

Anii cei tineri au fost norocoşi
Locul sub soare atunci l-am aflat
Ei au trecut uşor şi voioşi
Am fost şi sunt mereu încantat.

M-a antrenat o voinţa de fier
Un destin cu apusul uitat
Am muncit in ploaie şi ger
Dar viaţa de toate mi-a dat.

Anii n-au trecut in zadar
Am avut şi bune şi rele mereu
Acum cred că sunt în calendar
Stau liniştit în fotoliul meu.

Aştept ca anii să curgă
Să-i petrec liniştit cat mai mult
Să mănanc o pensie lungă
În tranziţia nemiloasă, ascult.

Anii mei merg mai departe
Sunt acum în declinul de asfinţit
Plange mereu cine poate
Eu mă simt mult întinerit.

Moreni. 24.04.2002

MI-E DOR

Mi-e dor de casa părintească
Acolo unde m-am născut
Şi-am dus o viaţa omeneasca
În anii cei de început.

În casa părintească este bine
Te simţi copil în umbra sa
Nu poţi uita ce cu tine
Eşti veşnic prins in vraja sa.

Mereu iţi vine-n cap o amintire
Din anii dulci ai pubertăţii
Cand te jucai fara amăgire
Uitand de casa şi emoţii.

Şi simţi căldură de-altadata
Pe cand bunica-ţi povestea
Cum a crescut copiii fara tata
Fara sa-şi simtă viata grea.

Cand eşti copil e mai uşor
Nu simţi povara demnităţii
Eşti fara sa vrei nepăsător
Uitand de griji şi de pretenţii.

În casa in care am crescut
Ma simt din nou cu mine
Revăd anii ce i-am petrecut
Şi farmecul copilăriei pline.

Nimic din ce-am visat nu am uitat
Am învăţat şi am muncit din greu
Dar viaţa mi-a dat ce am sperat
M-am inalţat cu bucurie tot mereu.

În casa părintească imi găsesc liniştea sufleteasca
Da-mi Doamne ani mulţi şi viaţa sa ma-ntinereasca.

15.01.2001

După datele înscrise în caietul sau de poezii reiese ca are aceasta preocupare din iunie 1970.

Aşteptam cu mare curiozitate şi bucurie ziua apariţiei primei cărţi semnată Dumitru Ionaş. 21 august 2002