Oameni ai cetatii -8.Lucia Vasilescu -Birnbaum .( poeta) !

LUCIA VASILESCU – BIRNBAUM

(poetă)

Poeta care avea să trăiască mulţi ani pe meleagurile străine dar care şi-a iubit cu ardoare patria şi locurile natale, sentimente deosebit de evidente în poeziile sale, Lucia Vasilescu-Bimbaum s-a născut la Moreni, la 9 septembrie 1919. După 75 de ani de la acest eveniment a revenit aici şi şi-a aşezat, pe pereţii casei din strada Plaieşilor nr. 8, o plăcuţă din marmură care sa amintească evenimentul.

Părinţii săi, Vasile şi Maria Vasilescu au avut opt copii. Bun funcţionar la una dintre societăţile petroliere ce se dezvoltau intens in acei ani la Moreni. Vasile Vasilescu a ştiut să-şi crească şi să-şi educe copiii. Lucia Vasilescu a urmat cursurile primelor două clase primare la vechea şcoală din anul 1937 actuala şcoala generala nr. 3 , datorita exploziei puternice a numărului de copii care intregea cifra locuitorilor comunei la 23159 de suflete , un amalgam de naţionalităţi, de la romani, unguri, ucrainicni, germani, austrieci şi evrei, la bulgari, albanezi, brazilieni, turci, elveţieni, olandezi şi alte opt popoare, dintre care 43 americani.

O parte din anii copilăriei şi i-a petrecut şi în zona Podei, familia sa mutandu-sc in strada Hori, Cloşca şi Crişan, la nr. 81, în locuinţele societăţii Renaşterea. în anul 1928 tatăl său a fost transferat cu serviciul la Ploieşti, motiv pentru care Lucia a urmat celelalte două clase primare la una din şcolile ploieştene. Admisa la Liceul Industrial de Fete, pe care l-a absolvit după decesul tatalui sau, din anul 1936, s-a angajat la firma „Hercules” din Bucureşti, o întreprindere de tricotaje, la care a ajuns, după numai doi ani, director adjunct.

În anii 1945-1947 a lucrat ca funcţionara-secretara la Revizia de Centralizare CFR Comarnic din judeţul Prahova.

În anul 1947, cand s-a tranfcrat în firma „Bara” din Bucureşti, l-a cunoscut pe Marcel Bimbaum cu care s-a căsătorit în acelaşi an şi care, în anul 1950, a plecat în Israel, de comun acord cu soţia. în iulie 1957, după expirarea termenului legal, a obtinut viză de plecare la soţ. într-un an a învăţat limba ebraica. A urmat apoi un curs de cupeze şi modeliste la absolvirea căruia s-a angajat, pentru un an şi cateva luni cupeza-modelista. A revenit in Romania în anul 1965, la parastasul de un an al mamei sale. De aici a plecat la Paris unde s-a înscris la Universitatea de COUP DE HOUTCOUTUR, luand examenul de diferenţă care a durat 3-4 luni.

Reîntoarsa în Israel a lucrat ca şef de atelier de confecţii, cupeza şi modelista, in Tel Aviv, timp de trei ani dupa care şi-a deschis un atelier propriu, in Tel Aviv, cu firma „Confecţia LUCIA M. BIRNBAUM” pe strada Motefiori nr. 16 , atelier care a funcţionat pană in anul 1972. La sfarşitul acelui an a plecat cu soţul in R.F.Germania, el avand originea germană, iar la I aprilie 1973 s-a angajat cupeza şi modelista la o fabrica inchisa dupa un an şi jumătate.

În anul 1975 a suferit un accident – fractură de coloana. Nemaiputand face eforturi fizice s-a angajat, după şase luni de convalescenţa, funcţionara la firma „Lady” en gros şi blănărie. în anul 1984 s-a pensionat.

Îngrijindu-şi soţul suferind şi-a amintit de talentele reuşite din copilărie şi adolescenţa şi a inceput sa aştearnă pe hartie gandurile şi emoţiile despre lume, viaţa şi propria persoana, dandu-lc forma poetica şi atractiva, pe care cititorul nu le mai poate lasa neparcurse.

Cei care au citit volumele sale le-au numit cărţi de pat, nu de biblioteca, recitindu-Ie de fiecare data cu aceeaşi plăcere odihnitoare .

Filosofía, patriotismul, meditaţia şi atenţia cu care a gandit şi a scris i-au adus satisfacţia dorita, prin epuizarea rapida a volumelor sale de poezii, eseuri, maxime, cugetări şi aforisme.

În anul 1983 i s-a retras cetăţenia romana dar a redobandit-o in anul 1992 şi a revenit în Romania. La 26 august 1993 soţul său a decedat, la Bucureşti. L-a transportat în Israel, pentru a-1 aşeza alături de familia lui, în cimitirul Hulon de langă Tel Aviv. Deşi creştina, soţia a respectat toate datinile cultului ebraic iar in septembrie monumentul funerar era deja definitivat.

La 2 octombrie 1993 a avut expoziţie cu stand propriu la Expoziţia Internaţionala a Cărţii de la Frankfurt/Main. Au urmat expoziţii cu lucrările sale editate la Bucureşti de editura Europa Nova, a doua oara la Frankfurt/Main şi una la Bucureşti.

A scris in tren, la medic, în camera de hotel, in vizita la prieteni. Cele mai puternice inspiraţii şi cea mai intensa activitate scriitoricească le-a trăit noaptea, cand liniştea era deplina.

A colindat lumea vizitand Franţa, Spania, Grecia, Italia, Elveţia, iugoslavia. Luxemburg, Israel. Pe manuscrisele sale întalnim notaţii ca: Frankfurt – Paris octombrie 1985, Bucureşti 17 septembrie 1986, Paris 26 octombrie 1986, la Dr. Schiffmann 13 martie 1987.

La 20 aprilie 1986 a scris poezia „Zboară , păsărică”, una din multele ei dovezi de nostalgie, din care am extras : „Zboara, păsărică mea/ Peste mari. şi nu uita / Sa ma duci în ţara mea, / Ca mi-e tare dor de ea.”

În iulie 1996, cand am intalnit-o pentru prima data, la Moreni, imi mărturisea: „Am colindat lumea. Am văzut multe lucruri deosebite. Am fost deseori în compania unor mari personalităţi. Prof.dr.Iosif Constantin Dragan, un mare om şi un roman de excepţie, luptător în diaspora pentru aşezarea Romaniei la locul pe care îl merita. Eugen Ionescu, Părintele Anania, Prof.Univ. Alexandru Bidian, de la Facultatea din Meinz, au cărţile Luciei Vasilescu-Birnbaum cu dedicaţie şi I-au dat autoarei, cu dedicaţie, din lucrările lor.

La întrebările noastre puse ca tuturor celorlalţi morenari cuprinşi in această lucrare, Lucia Vasilescu – Bimbaum ne-a răspuns: “Cunoscand valoarea şi hărnicia adevăraţilor morenari, sincer vorbind, simt o jenă deosebita cand vad cum arată străzile, casele, locurile care ar trebui sa fie de agrement. Prea multe locuri pline de gunoaie, lipsa de spirit gospodăresc a unora, murdăresc, pateaza faţa oraşului nostru. Deci cei in măsură nu încearcă o mai intensă activitate social educativa pentru stoparea acestei situaţii? in ultima instanţa se pot lua şi masuri represive asupra celor vinovaţi. Consider jignitor pentru orice morcnar modul in care arată zona din jurul albiei Cricovului Dulce şi a unor locuri care ar trebui sa Fie oaze de verdeaţa, de odihna şi agrement. Poate, peste caţiva ani, cand sper sa-mi revăd oraşul natal , sa am bucuria întalnirii cu un adevărat oraş.”

Avand în vedere numărul relativ mic de volume aparuta pe piaţa oraşului Moreni, din scrierile Luciei Vasilescu – Bimbaum, voi reda mai jos cateva dintre ele:

DORUL

E mult de cand eu am plecat.
Dar pe tine tot nu te-am uitat.
Şi dorul nesfarşit m-a tulburat,
Zile şi ani s-au scurs, far-de sfarşit,
Iar dorul e de neclintit.

E greu sa fii departe de ce iubeşti
Şi prin străini ca sa-ţi clădeşti
O viaţa noua doar o crezi,
Căci realitatea ai s-o vezi.

Pătruns de-al dorului hoinar,
Am pribegit in lume in zadar,
Dar nicăieri nu am găsit
Tot dorul meu cel rătăcit.

Acum incep sa-mbatranesc şi doru-ncerc sa mi-1 opresc şi caut
să ma mint mereu, Căci pot trai şi far-de eu.
Nu ştiu de voi putea lupta,
Sa ma obişnuiesc cu soarta mea.

Căci totul se petrece-n gand,
Iar eu nu mai vin la rand
Ca sa-mi trăiesc şi viaţa mea;
Doar gandu-mi e stăpan pe ea.

PATRIA

Deschideţi-va morminte ale străbunilor noştri.
Ieşiţi ca sa-i treziţi pe cei adormiţi,
Ei nu mai ştiu ce înseamnă iubirea.
De frate, de soră sau de părinţi.

Mănancă, petrec şi gandul le zboara.
Dar nu la inima din care-i creat.
Duşmanii sunt ei înşişi in sine
Şi-n juru-i şi umbla cu gandul mereu necurat.

Se uita sa vadă, dar de nimic nu le pasa De ceea ce în jurul lor s-a înălţat.
Trcziţi-va fraţilor din adormire,
Iubiţi-va-ntre voi şi fiţi mai uniţi,
Iubiţi-va tare ca-i Patria muma,
Ca-i pămantul din care voi aţi ieşit.