SCHELA DE PETROL MORENI - 2002

SCHELA DE PETROL MORENI

SEDIUL SCHELEI DE PETROL MORENI

CLIPE ÎN ISTORIE

1866 -comuna Colibaşi producea 38.640 hl petrol
1904-1907- sonda 1 Cricov, având o adâncime de 206 m, a produs eruptiv 70.000 tone ţiţei.
1908- producţia Schelei Moreni a fost de 337.763 tone ţiţei
1912-producţia Schelei Moreni a fost de 878.101 tone ţiţei
1913- producţia Schelei Moreni a fost de 981.953 tone ţiţei
1921-producţia Schelei Moreni a fost de 515.839 tone ţiţei
1924-producţia Schelei Moreni a fost de 877.927 tone ţiţei
1925-record de producţie -1.073.803 tone petrol reprezentând 46,75% din producţia totală a ţârii, care a fost de 2.316.504 tone petrol.

În perioada 1918-1924 se sapă sonde într-un ritm redus, de trei patru sonde pe an

SONDA 1212 MP ŞI 1212 B10 MP

Anul 1924 marchează începutul unei perioade de intensificare a forajului care creşte continuu până în 1948, anul de vârf fiind anul 1928, şi aceasta ca urmare a intensificării concurenţei dintre societăţile ce deţineau perimetrele acestei schele şi care aplicau forajul rotativ – metodă nouă pentru această perioadă.

Societăţile se concurează la maximum şi caută să extragă cât mai mult ţiţei indiferent cu ce mijloace şi cu ce sacrificii pentru zăcământ rezultând o exploatare neraţionalâ până în anul 1944.

în toţi ceilalţi ani care au urmat, Schela Moreni a înregistrat în continuare rezultate notabile în activitatea de extracţie a ţiţeiului, aşa cum sunt ele consemnate în rezultatele statistice cunoscute.

Preocuparea pentru descoperirea de noi zăcăminte a făcut posibilă punerea în evidenţa în anii de după 1950 a zăcămintelor de pe structurile Vârfuri, Filipeşti, Dealu Bătrân, Comişani, Caragiale, Ocniţa.

S-au săpat sonde de mare adâncime care au confirmat existenţa ţiţeiului şi a gazelor, dar nu au putut fi exploatate decât pe perioade scurte datorită unor condiţii tehnice, fizico-chimice sau geologice, cum au fost sondele 1001, 5501, 6000 pe structura Moreni, 5250,571,572,577,581 pe structura Caragiale, 6005 Filipeşti, 6011 Bucşani şi 2500 Dealu Bătrân.

SONDA 277 AR MORENI

Datorită numărului mare de complexe productive în Schela Moreni au existat permanent resurse de menţinere a nivelurilor de producţie programate, iar procesele de recuperare secundară aplicate de-a lungul anilor: injecţie de apa, injecţie de gaze, combustie subterana, injecţie ciclica şi continua de aburi au conferit Schelei Moreni o complexitate deosebita.

Având în vedere caracteristicile deosebite ale ţiţeiului de Levantin (densitate şi vâscozitate mare), pentru intensificarea extracţiei şi creşterea factorului final de recuperare s-a pus problema utilizării metodelor termice. Astfel, în 1965 s-a început folosirea experimentala a injecţiei ciclice de abur, care a dat rezultate, fiind apoi extinsa industrial. Pânâ în anul 1985 s-au obţinut rezultate foarte bune, după care eficienţa a scăzut substanţial. Din motive economice, în perioada iulie-septembrie 1998, injecţia ciclica de abur a fost oprita, fiind apoi reluata la limita rentabilităţii economice.

Injecţia continua de abur a fost iniţiata în 1983 în panouri, apoi extinsa în şiruri. în 1999 s-au injectat 27009 tone abur în 73 sonde cu un plus de producţie de 25555 tone.

Exploatarea secundara prin injecţie de apa s-a început în 1977 la zăcământul Moreni, iar în 1978 la Gross. în prezent se injectează aproximativ 900 mc/zi la zăcământul Moreni şi 1050 mc/zi la Gross, obţinându-se un plus de producţie de 2415 tone/luna.

De menţionat că în anul 1987, prin intrarea în producţie a sondei de explorare preliminară 201 Colibaşi cu 34 tone pe zi, s-au deschis noi perspective de exploatare a zăcământului Oligocen, zăcământ deschis în anul 1980 şi pe structura Moreni la adâncimi de aproximativ 4500 m.

In anul 1995 s-au repus in producţie zăcămintele Sarmaţian şi Mcoţian Mărgineni (închis in anul 1964 din motive economice), prin redeschiderea sondelor: 510 RA, 506 RA, 512 RA, 3SRA. în urma redeschiderii s-a constatat refacerea presiunii de zăcământ de la 5-7 atm. in 1964 la 120-150 atm. în 1995. în prezent aceste zăcăminte se exploatează prin 14 sonde.

Se are în mod special în vedere extinderea unor perimetre de exploatare prin forarea unor sonde de cercetare pe structura Colibaşi-Ocniţa şi Dealu Bătrân.

Tehnologiile modeme de colectare şi transport s-au concretizat prin finalizarea construcţiei parcului 201 Colibaşi şi 1 Mărgineni, care permit urmărirea, măsurarea şi reglarea tuturor parametrilor importanţi pentru activitatea de extracţie a ţiţeiului şi gazelor, prin intermediului calculatorului.

De asemenea o investiţie serioasa este modernizarea depozitului central Sud 3, care urmăreşte colectarea ţiţeiului din toata schela, măsurarea producţiei şi pregătirea ţiţeiului pentru livrare la nivelul tehnologiei modeme, în circuit inchis.

Pentru anul în curs şi nu în ultimul rind, se are în vedere protecţia mediului înconjurător prin continuarea activităţii de redare în circuitul agro-silvic a unor suprafeţe ocupate de instalaţii oprite din funcţiune şi 30 de sonde abandonate, însumând circa 8 ha, a refacerii zonei poluate pe pârâul Neagra şi construirea unui depozit de slam în perimetrul schelei, precum şi refacerea şi repunerea în funcţiune a punctelor de colectare ţiţei amplasate pe cursurile de apâ ce parcurg teritoriul de activitate al schelei.

Toate masurile care se iau şi investiţiile care se fac şi se vor face la Schela Moreni urmăresc menţinerea nivelului de producţie de ţiţei, îmbunătăţirea condiţiilor de muncâ, eficientizarea activităţii de extracţie şi reducerea impactului negativ cu mediul înconjurător.

În ultimii 9 anii nivelul de producţie al Schelei Moreni a fluctuat în jurul valorii de 900 tone/zi şi 150.000 mc gaze şi 30 tone gazolina. Având în vedere producţia medie de ţiţei raportata de SNP de circa 6 mii. tone ţiţei/an, se poate spune câ circa 5,5% din producţia de ţiţei a României se extrage din sondele din zona Moreni.

De la punerea în evidenţa a petrolului în zona Moreni şi pânâ în prezent s-au sâpat circa 5000 de sonde.

În momentul 2002, numărul de sonde active este de circa 700 şi circa 250 de sonde ajutătoare (sonde de injecţie apă).

În august 2002, momentul documentarii noastre, se poate spune câ Schela Moreni are:

– cea mai importanta cifra de afaceri;

– cel mai mare numeric;

– cea mai mare întindere.

ORGANIZARE 2002

De câţiva ani, activitatea Schelei de Petrol Moreni este condusă de o echipa formată din:

DIRECTOR GENERAL ING. IVANA STELIAN

1. Director General Ing. Stelian Ivana – absolvent al Facultăţii Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor din cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti, promoţia 1980. A parcurs toate treptele ierarhiei profesionale de la inginer stagiar, şef atelier, şef secţie, director tehnic, iar din 1998 director general. Are o vechime în petrol de 22 ani. Este autorul unui brevet de invenţii în anul 1984, „Procedeu de recuperare a ţiţeiului vâscos“, aplicat din anul 1986 şi pe structura Moreni. Doctorand la Universitatea de Petrol şi Gaze cu o temă de extracţie a ţiţeiurilor vâscoase.

DIRECTOR TEHNIC ING. LEICH NICOLAE

2. Director Tehnic Ing. Leich Nicolae Lori – absolvent al Facultăţii Forajul Sondelor şi Exploatarea zăcămintelor din cadrul UPG, promoţia 1980. A avut aproximativ aceeaşi traiectorie profesională ca majoritatea petroliştilor, apoi a fost promovat director tehnic. Inginer stagiar la Petromar Constanţa, Poarta 83 Lebăda; Şef secţie Ia Foraj Ape Termale Oradea 1981-1983 – lucrează la aplicarea tehnologiei de foraj cu fluide aerate; 1986 la SP Moreni – şef secţie, iar din 1998 director tehnic.

DIRECTOR ECONOMIC EC. DUŢU GENEVA

3. Director Economic Ec. Duţu Geneva – absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Craiova, promoţia 1983; stagiar la Asociaţia economică inter- cooperatistâ „Unirea“ judeţul Călăraşi în perioada 1983-1986; 1986-1990- Economist la Biroul contabilitate la SP Moreni; 1990-1994 – Şef Serv. Contabilitate; 1994-2002 – Director Economic.

Această echipă conduce:

– 9 secţii de producţie ţiţei şi gaze
– 1 secţie mişcare – tratare ţiţei
– 1 secţie dezbenzinare
– 1 secţie de reparaţii şi probe producţie
– 1 atelier de toolmen

astfel:

1. Secţia 1 Mărgineni
– Ing. Ştefânescu Ghe. – Şef Secţie
– Sing. Chivu Constantin- Adj Şef Secţie

2. Secţia 2 Bana
– Ing. Tudor Gabriel – Şef Secţie
– Ing. Buleandra Constantin- Adj Şef Secţie

3. Secţia 3 Cricov
– Ing. Geroşanu Sorin – Şef Secţie
– Ing. Nicolaescu Nicolae- Adj Şef Secţie

4. Secţia 4 Pâscov
– Ing. Preda Ionel – Şef Secţie
– Ing. Gherghiceanu Gabriel- Adj Şef Secţie

5. Secţia 5 Recepţie
– Ing. Enâchescu Gigei – Şef Secţie
– Ing. Ivana Adrian- Adj Şef Secţie

6. Secţia 6 Cezeanu
– Ing. Dumitrache Dragoş – Şef Secţie
– Ing. Lipianu Adrian- Adj Şef Secţie

7. Secţia 7 Dealu Bătrân
– Ing. Nicolae Ion – Şef Secţie
– Ing. Rotaru Ion- Adj Şef Secţie

8. Secţia 8 Bucşani
– Ing. Felea Viorel – Şef Secţie
– Ing. Nenciu Florin- Adj Şef Secţie

9. Secţia Mişcare Tratare
– Ing. Maroş loan – Şef Secţie
– Ing. Câlâraşu Cătălin- Adj Şef Secţie

10. Secţia Gaze Dezbenzinare
– Ing. Ogrezeanu Valerica – Şef Secţie
– Ing. Tudor Nicolae- Adj Şef Secţie

11. Secţia Servicii – Interne
– Ing. Barbu Valentin – Şef Secţie
– Ing. Ciobanu Gheorghe- Adj Şef Secţie

12. Secţia Reparaţii şi probe producţie
– Ing. Gherghiceanu Ion – Şef Secţie
– Ing. Moise Marian- Adj Şef Secţie

13. Atelier Toolmen – Ing. Stancu Dumitru – Şef Atelier

De menţionat ca toţi şefii de secţii şi adjuncţii acestora sunt ingineri cu vechime în total cuprinsa între 10 şi 20 de ani.

în 1990 Schela de Petrol Moreni avea 4.300 de salariaţi, dar prin desprinderea G.P.S. în 1996 şi restructurarea S.N.P. -ului în 1999, în acest moment (august 2002) Schela de Petrol Moreni are 1.623 salariaţi din care 217 femei şi 1.406 bărbaţi. Cu studii superioare: 18 subingineri, 9 economişti, 100 ingineri, 1 jurist (vezi Anexa nr. 1)

Exemplu de organizare a unei secţii de producţie ţiţei şi gaze: SECȚIA NR. 5 RECEPŢIE

Şef secţie ing. Enâchescu Gigei – absolvent al UPG Facultatea Forajul Sondelor şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze, promoţia 1981, la SP Moreni din acel an.

La momentul august 2002, Secţia nr. 5 Recepţie contribuie la producţia Schelei Moreni cu 103 tone ţiţei/lunar. Aceasta producţie este realizata din 84 de sonde de producţie şi 29 sonde ajutătoare de injecţie ape tehnologice şi reziduale. Sunt oprite tehnologic 17 sonde. Se exploatează zăcămintele drader, levantin şi meoţian cu toate complexele. Este cea mai veche exploatare din SP Moreni, cu zone tradiţionale ca Rucareanu, Gura Ocniţei, Schela Mare şi Drumul Sârii. De la nivelul acestei secţii se coordonează următoarele activităţi:

– 4 formaţii de intervenţie la sonde;
– activităţi de extracţie petrol, gaze şi gazolina, pe 6 parcuri, în momentul de faţa, iar după modernizare 3 parcuri;
– injecţie de apă tehnologica şi reziduala;
– activităţi de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor;
– probleme de mediu.

Cele 6 parcuri colectează producţia unui număr de sonde cuprins între 4 şi 24 de sonde. La aceasta secţie exploatarea se face numai din sonde vechi, în ultimii 5 ani nu s-a sâpat nici o sonda nouâ. De exemplu: la parcul modernizat 701 se colectează producţia a 16 sonde cu un potenţial de 23 tone/zi şi se mai colectează producţia altor 2 parcuri şi anume: 38 Rucâreanu; 66 Scorţescu, ambele cu 27 tone/zi.