Această prezentare necesită JavaScript.

     Dupa anul 1948 are loc  o dezvoltare intensa  a activitatii de foraj comparativ cu anul 1944, mai ales  a celei destinate cercetarii geologice, care in 1955 a crescut  cu 54% comparativ cu anul 1944.O crestere importanta are loc  in domeniul forajului cu turbina , aplicata incepand din anul 1952 in zona Moldova si care din 1955 reprezenta  11% din numarul total de metri  forati,  urmand sa atinga un maxim  de 65% in 1963 .

     In cea ce priveste  numarul de metri forati in aceasta perioada, semnificative sunt urmatoarele date; 657 000 m ( din care 44% de explorare) in anul 1950 , 870 000( din care 58%  de explorare) in anul 1955 , 944 000 m in anul 1960 ,   1 632 000 m  in anul 1970 si  1 814 000 m ( din care  197 000 la adancimi  de peste 3500 m ) in anul  1980 .

     Dintre realizarile cele mai importante din aceasta perioada ( 1944-1989) se mentioneaza;

     -Saparea in anul 1963 a sondei 614 Harlesti la adancimea de 1447 m , cu o deplasare de la vericala de 800 m .

     -Efectuarea primelor lucrari de explorare in Marea Neagra  in anul 1968 .

     -Forajul in 1976 a primei sonde de explorare in Marea Neagra la o adancime de 5006 m  intr-o zona cu adancimea  apei marii de 86 m .

     -Finalizarea in 1984 a forajului  la sonda 7000 Baicoi , care a atins adancimea  record de 7025 m  si a prezentat urme de titei la 6191 m. A urmat sonda 6575 Cioceni  (sapata tot de Foraj Ploiesti) la adancimea de 6876 m si sonda 6011 Bucsani  la adancimea de  5947,5 m , cu densitatea fluidului de foraj de 2,250 kgf/dm3. ( de mentionat ca la sonda 7000 Baicoi s-a extras o proba de carota mecanica de la adancimea de 7021-7023 m  iar la sonda 6575 Cioceni s-a extras o proba de carota mecanica  de la adancimea de  6693-6695 m, efectuandu-se o proba cu testerul  la 6640 m ). Tot la sonda 7000 Baicoi  , s-au facut probele de productie , avand pe gura putului montat un  cap de eruptie de 1400 bar produs la Uzina Mecanica Campina.

      -Dintre performantele inregistrate in acea perioada de Foraj Moreni  se mentioneaza; Tubarea  celor mai grele coloane de tubaj  din tara la acel moment  1982-1985, la sonda 6011 Bucsani  astfel : coloana 18 5/8 la 1894 m cimentata la zi , coloana de 13 3/8 la 3506 m  cimentata cu DV-ul , Coloana 9 5/8 la 4950 m  cimentata cu DV-ul.Traversarea unor formatiuni  de sare de cca 1000 m  la sondele 5501 Piscuri, 5022 Edera , 6000 bis Moreni  in conditii geologice dificile. Realizarea  a peste 20 sonde de cercetare  cu adancimi  de peste 4000 m. Realizarea forajului directional cu inclinari de peste 60 grade, pentru exploatarea zacamintelor de petrol  pe structura Runcu -Bustenari.

      Preocuparile specialistilor romani in aceasta perioada au fost orientate  in urmatoarele directii;

   -Forajul de marea dancime si ultraadanc.

   -Forajul marin.

    -Forajul sondelor geotermale.

    -Forajul cu unghiuri mari de inclinare.

     -Proiectarea si realizarea sapelor de foraj.

    -Elaborarea diagramelor pentru solicitarile admisibile  ale burlanelor de tubaj( dupa API si GOST)

    -Optimizarea  parametrilor  mecanici ai regimului de foraj ( metoda Woods-Gale

     -Lucrari privind forajul la echilibru.

    -Perfectionarea  pastelor de ciment  si a tehnologiilor de  cimentare primara

      -Elaborarea Agendei  Petrolistului conceputa sub forma unui „handbook” precum si aparitia in 6 volume  a Manualului inginerului petrolist ( din care 3 volume deicate activitatii de foraj)

      Dupa anul 1990 activitatea de foraj a cunoscut o scadere simtitoare din lipsa de fonduri  pentru investitii.

     Din anul 1992 activitatea de foraj este impartita  in 18 Societati Comerciale  de Foraj Sonde SA  care ulterior au fost privatizate.la circa 10 ani  dupa privatizarea activitatii de foraj progresele sunt discutabile, din cauza costurilor mari, calificarii indoielnice a noilor proprietari si volumului redus de foraje.

     Dintre realizarile cele mai importante  din aceasta perioada se mentioneaza;

     -Forarea primei sonde orizontale  in Romania -Sonda LO1 „Lebada est in 1993.

    -Realizarea primei drene orizontale in Romania  la Sonda 1542 Blejesti in anul 1994.

     -Realizarea  in anul 1995, prin colaborarea  dintre ICPT Campina si Schela Foraj Liliesti, a unei instalatii de aerare a fluidelor de foraj si generat spume, pentru forajul pe structuri depletate.

    -A fost de asemenea perfectionata  tehnologia de sapare a sondelor  si drenelor orizontale .

                Comentarii dupa postarea pe FB in data de 06.05.2017.

    Voinea Bucur , Multi dintre noi suntem,,bonavi ,,de dragul acestei meserii,bogati in stiinta de a stapani aceasta draga meserie.Sunt mandru ca sunt,,forajist,,.

     Lile Baetelu Bravo ! Sa fiti sănătos !Frumoasa meserie …..dar …grea !

       Vasile Dragomir Voinea Bucur, si eu sunt mandru ca sunt forajist , ca am „trait” in acea perioada cand se realizau acele performante ( pe care nu le vad repetate in urmatorii multi ani ). Atunci un inginer de foraj trebuia sa stie ; foraj , fluide de foraj, instrumentatii, reductii , foraj dirijat, montaj-demontaj instalatii , acum … limba engleza le rezolva pe toate .

       Dragoescu Gheorghe Matematica, fizica , chimie , rezistenta materialelor…

     Voinea Bucur ,Stimate coleg,cate ore ramaneam la facultate dupa ce se terminau cursurile!!!??.Cu cata pasiune discutam cu ,,marii,,profesori!! Setea de cunoastere era asa de mare incat pierdeam si notiunea timpului.Acum ,vremurile sau schimbat.Probabil nemaifiind ,,de lucru,, a scazxut simtitor si dorinta de cunoastere.

       Vasile Dragomir Uite ca sunt „nostalgic”, la sonda 6011 Bucsani , cand am „controlat talpa la adancimea de 3506 m cu coloana de 13 3/8 inches ( 339,7 mm) , fostul director al Trustului Boldesti ing Marcu Naita s-a dezbracat de suba si l-a rugat pe sondorul sef Ilie Constantin( din Ocnita ) sa-l lase pe el sa controleze talpa . A fost pima data cand cu o coloana de cca 400 tone am verificat talpa .
 

       Vasile Dragomir A fost o generatie ( sau mai multe ) de exceptie , era „scoala „continua ,la inceput au fost Ing Gheorghe Ciobanu,Ing Preda Ion, ing Litvin Ovidiu ing Ionescu Ariton si maistri Gheorghe Badescu, ion Modolea, Cabaroiu Ion , dupa care au venit „lupii tineri” Popa Cassian , Pana Dorin , Sendroiu Mihai +, Lupu Dorel +, Nicolae Petrut, Neacsu Gheorghe , care s-au format ca specialisti ce au dus forajul Moreni mai departe.

       Lile Baetelu Ce oameni ….profesionisti …..! Era o placere sa vorbesti cu ei….!
Vasile Dragomir Dar , fara un „corp” de ingineri mecanici si mecanici responsabili de instalatie nu se putea . Au fost ing Petre Ion , Codescu Viorel , Duduman Petru, dar au fost si mecanici ( motoristi si de pompe ) „impatimiti” ai meseriei, care ulterior au devenit oameni de baza in companiile petroliere internationale care i-au recrutat. Prima instalatie F400 de la Moreni ( cu care s-a sapat sonda 6011 Bucsani ) nu putea functiona fara mecanici de exceptie cum erau ;Jijie Ion , Mocanu Ion , Damir Constantin, Romica Balaceanu, Guta Daniel, Gabi Guta, Nistor Petrica, Pascu Petrica si poate altii carora le cer scuze ca nu i-am amintit aici.

      Gabi Guta Multumesc,ptr.sprijinul acordat, a contat mult in evolutia carierei mele. va doresc multa sanatate si fericire cu multe bucurii.

     ..Vasile Dragomir Si poate , relatiile interumane erau altele . La 6011 Bucsani erau doi sondori sefi, Ilie Constantin din Ocnita si Bacioiu Gheorghe din Bucsani( ambii jud Dambovita) ambii „mancau forajul pe paine”, Cand Ilie Constantin a iesit la pensie , toata brigada ( asa era atunci ) a pus bani „mana de la mana ” si i-am cumparat un costum de haine , o palarie si un baston . Apoi el ne-a „cinstit” pe toti la restaurantul Gradina Flacara din Moreni . . Parca te bazai mai mult pe colegul tau cu care lucrai , forajul se facea mai „cu placere” . Asa a fost atunci , si asta a fost „cauza ” de se faceau acele performante !!

       Ovidiu Bucur Sonda 7000 Baicoi, a fost sapata de IFLGS, cu echipele care se pregateau pentru forajul marin. Sef de sonda a fost Dan Marchidan.
 

        Vasile Dragomir Asa este Ovidiu Bucur, sonda 7000 Baicoi a fost inceputa de IFLGS , dar ulterior a fost preluata de Foraj Ploiesti iar in ultima parte sef de sonda a fost Ing Sarbu Ion ( fostul director al Trustului Ploiesti delegat de Ministerul Petrolului).

      Adrian Munteanu Ai uitat ceva,la 6011 au lucrat si citiva ingineri care iubeau aceea sonda precum propria familie.Cit despre Ilie Constantin si Vasile Bacioiu (Dumnezeu sa-i odihneasca!)le multumesc mult au fosti primi profesori ai mei de practica in 1984 cind am terminat facultatea la sonda 19 Geboieni.

    Vasile Dragomir Adrian Munteanu Asa este , imi cer scuze „in fata frontului” si afirm aici ca tu esti printre primii „Bolnavi de foraj ” cu care eu si Popa Cassian am facut acea echipa formidabila atunci .Sigur ca imi amintesc si de 19 Gheboieni , cand trebuia sa luam o proba de carota mecanica de 4 3/4 si cand am controlat carotiera nu mai avea tub ( baietii l-au transformat in stalpi de gard la un gospodar localnic ). Te salut din nou Adrian si ma bucur ca „existi” tot in „sondarie”.

        .Vasile Dragomir Cum sa-i spui acum unui „forajist” ca la Sonda 7000 Baicoi , s-a extras o proba de carota mecanica de 2 m de la adancimea de 7021-7023 m sau la sonda 6575 Cioceni s-a facut o proba cu testerul la 6640 m, te va crede ?

       Marian Voinea Am lucrat ca si mecanic de pompe în anul 1978 pe F 320 la sondele 6001 Sinaia de Mizil si 4801 Ciorani Prahova Respect pt. forajiti! Rugăminte: Aprindeți va rog câte o lumânare pt. Ing.Treser Gheorghe care a murit când avea 35 ani!

      Marian Voinea Cu sonda de la Cioceni ați avut probleme, prinderi de sapa, …!!!
      Vasile Dragomir Nu cred ca a existat sonda de mare adancime in Romania , care sa nu aiba parte de prinderi de sapa (mai ales daca stratele trversate sunt inclinate sau „in picioare.

Mihai Mihalcea CAT TITEI A FOST SCOS DE LA SONDA 6011 BUCSANI ?

      Vasile Dragomir Schela de Foraj Moreni , a sapat aceasta sonda insa probele de productie au fost efectuate de Schela de Petrol Moreni , de la care nu am date referitoare la volumul productiei .

      Vasile Dragomir Fara sa am date certe , pot sa spun ca titei mult s-a extras de la Sonda 5501 Piscuri ( dar nu pot preciza cat anume ).