Această prezentare necesită JavaScript.

Mi-a facut mare placere sa aud  ca  la Valea Lunga ( locul nasterii si copilariei mele ) a aparut   o monografie a localitatii  intitulata  „VALEA  LUNGENILOR – MONOGRAFIA  COMUNEI  VALEA  LUNGA” , autor Dl  Iustin Craciun , referent cultural la Primaria Valea Lunga – Directorul Caminului Cultural  din comuna Valea Lunga .

Aflasem  ca si la Varfuri a aparut monografia   comunei , stiam ca prof Stoica Ion  realizase  monografia satelor Ursei, Visinesti , Sultanu, Dospinesti  , asa aca am acceptat imediat invitatia de  a vedea preocuparile  zilnice  ale celor ce raspund  de traditiile  si viata culturala  a localitatilor de  pe  Valea  Cricovului Dulce .

Insotit de prof Stoica Ion , morenar prin adoptie ,  de „bastina” din localitatea Urseiu , in ziua de vineri 31.08.2017  , am calatorit  la Valea Lunga  si Ursei  pentru a vedea  incercarile de  realizare a  unor „Muzee ale Satului ” in aceste  doua localitati  de pe Valea Cricovului Dulce .

La Caminul Cultural de la Valea Lunga am fost intampinati de  dl Iustin Craciun -directorul Caminului Cultural  si  „sufletul” activitatii culturale din zona  de efortul  domniei sale , legandu-se  realizarea  „Monografiei  Lungenilor „, o lucrare laborioasa  care  scoate la lumina traditii si obiceiuri ale  locuitorilor  acestor sate  apartinand comunei Valea Lunga  si mai nou crearea  acestui  mic  Muzeu al  Satului  in care a adunat diverse exponate  care „vorbesc” despre viata locuitorilor de  aici . Se afla expusa aici si un fragment din bomba (din cel de-al doilea razboi mondial)care a explodat in urma cu cativa ani  in satul Valea Cu Anini ( explozie controlata de pirotehnisti ).

Pentru acuratetea prezentarii si descrierii exponatelor  iata prezentarea  Muzeului Satului Valea Lunga , facuta de  realizatorul sau dl Iustin  Craciun . ( muzeul se afla in  interiorul  Caminului Cultural Valea Lunga )

MUZEUL SATULUI DIN VALEA LUNGĂ

     Colțul muzeal este amenajat în incinta Căminului Cultural Cricov. Colecția este formată din obiecte de utilitate casnică, unelte, piese de port, țesături, ștergare și este înscrisă în lista Muzeelor și Colecțiilor din România.

Când m-am hotărât să realizez acest muzeu în anul 2001, mi-am dat seama că este un proiect foarte greu, deoarece are ca scop revigorarea și valorificarea patrimoniului cultural local de artă populară și meșteșuguri tradiționale, prin atragerea oamenilor din satele comunei, care să aducă în acest muzeu valori ale culturii tradiționale date uitării.

Odată cu trecerea anilor, a apărut un fenomen îngrijorător: neglijarea sau renunțarea la vechile obiceiuri tradiționale specifice locului. Treptat, arta populară și meșteșugurile au fost scoase din viața satului și uitate.

Cunoașterea artei populare și meșteșugurilor unei zone, implică cunoașterea și înțelegerea factorilor care au determinat un anumit specific păopular. În Valea Lungă, în trecut, dogăritul, dulgheritul și cusăturile de mână sau la război, au fost meșteșugurile prin care țăranii își câștigau existența. Pentru muzeu, am reușit să găsesc două butoiașe din lemn de stejar pentru ținut țuica în ele și un teasc pentru zdrobit strugurii, lucrate de dogarul Vasile Petre din Ogrea, în anul 1948, o putinică de lemn și o baniță găsite la Andrei Chivu din satul Cricov. Colecția este completată de mai multe putineie din lemn strânse de la: Iosif Alexandru, Elisabeta Vasile, Ana Rabulea, Elena Cojocaru – Ogrea, Emil Negru – Șerbăneasa.

Industria casnică de artă populară este reprezentată de: vârtelnițe cu roată, perii de lemn cu dinții de fier pentru melițat cânepa, fusuri, suveici, suluri, spete, picioare ptr. războiul de țesut etc..

Cele mai reprezentative obiecte ale muzeului, la care țin foarte mult, sunt un număr de 30 de ștergare strânse de la: Letiția Trușu, Maria Aldea – Cricov, Georgeta Mănica, Diana Mușescu – Ștubeie, Mioara Crăciun, Petruța Crăciun – Gheboasa, Elena Cojocaru – Ogrea.

La loc de mare cinste sunt: costumele populare, cămășile bărbătești, iile, țolurile țesute la război, fețele de masă, șervetele și mileurile cusute de mână și instrumentele muzicale de suflat confecționate de rapsodul popular Vasile Radu.

Printre altele, în muzeu mai găsim: tigve pentru țuică, vase de ceramică, unelte pentru dogărit, fotografii vechi, cărți vechi bisericești, un tuci vechi ghintuit, un fragment din bomba  (căzută în Valea cu Anini în 1944) detonată de geniști în 2015, un hambar pentru ținut cerealele etc..

Iustin Craciun .