Această prezentare necesită JavaScript.

Omagiu Sondorilor !!!
La inceput pentru ei era aproape sclavie . Conditii de lucru mizere , munca prost platita, multe accidente tehnice care generau pierderi de vieti omenesti , dar lipsa locurilor de munca i-a obligat pe oameni sa accepte aceste conditii si sa continue sa practice aceasta meserie . O data cu extinderea forajului mecanizat conditiile de lucru s-au schimbat, au aparut multe solutii tehnice care au usurat munca sondorilor , dar chiar si in zilele noastre munca lor este cea mai grea si mai prost platita dintr-o formatie de foraj . Dupa parerea mea acest lucru nu se va schimba intr-un viitor previzibil

Performantele Sondorilor Romani in perioada 1948-2000 !!

.Dupa anul 1948 are loc o dezvoltare intensa a activitatii de foraj comparativ cu anul 1944, mai ales a celei destinate cercetarii geologice, care in 1955 a crescut cu 54% comparativ cu anul 1944. O crestere importanta are loc in domeniul forajului cu turbina, aplicata incepand din anul 1952 in zona Moldova si care din 1955 reprezenta 11% din numarul total de metri forati, urmand sa atinga un maxim de 65% in 1963.

In cea ce priveste numarul de metri forati in aceasta perioada, semnificative sunt urmatoarele date: 657.000m (din care 44% de explorare) in anul 1950, 870.000m (din care 58% de explorare) in anul 1955, 944.000m in anul 1960, 1.632.000m in anul 1970 si 1.814.000m    (din care 197.000m la adancimi de peste 3500m) in anul 1980.

Dintre realizarile cele mai importante din aceasta perioada (1944-1989) se mentioneaza:

– Saparea in anul 1963 a sondei 614 Harlesti la adancimea de 1447m, cu o deplasare de la vericala de 800m.

– Efectuarea primelor lucrari de explorare in Marea Neagra in anul 1968.

– Forajul in 1976 a primei sonde de explorare in Marea Neagra la o adancime de 5006m intr-o zona cu adancimea apei marii de 86m.

– Finalizarea in 1984 a forajului la sonda 7000 Baicoi, care a atins adancimea record de 7025m si a prezentat urme de titei la 6191m. A urmat sonda 6575 Cioceni (sapata tot de Foraj Ploiesti) la adancimea de 6876m si sonda 6011 Bucsani la adancimea de 5947,5m, cu densitatea fluidului de foraj de 2,250 kgf/dm3 (de mentionat ca la sonda 7000 Baicoi s-a extras o proba de carota mecanica de la adancimea de 7021-7023m iar la sonda 6575 Cioceni s-a extras o proba de carota mecanica de la adancimea de 6693-6695m, efectuandu-se o proba cu testerul la 6640m). Tot la sonda 7000 Baicoi, s-au facut probele de productie, avand pe gura putului montat un cap de eruptie de 1400 bar produs la Uzina Mecanica Campina.

– Dintre performantele inregistrate in acea perioada de Foraj Moreni se mentioneaza: Tubarea celor mai grele coloane de tubaj din tara la acel moment 1982-1985, la sonda 6011 Bucsani astfel: coloana 18 5/8 la 1894m cimentata la zi, coloana de 13 3/8 la 3506m cimentata cu DV-ul, Coloana 9 5/8 la 4950m cimentata cu DV-ul. Traversarea unor formatiuni de sare de cca 1000m la sondele 5501 Piscuri, 5022 Edera, 6000 bis Moreni in conditii geologice dificile. Realizarea a peste 20 sonde de cercetare cu adancimi de peste 4000m. Realizarea forajului directional cu inclinari de peste 60 grade, pentru exploatarea zacamintelor de petrol pe structura Runcu -Bustenari.

Preocuparile specialistilor romani in aceasta perioada au fost orientate in urmatoarele directii;

-Forajul de marea adancime si ultra adanc.

-Forajul marin.

-Forajul sondelor geotermale.

-Forajul cu unghiuri mari de inclinare.

-Proiectarea si realizarea sapelor de foraj.

-Elaborarea diagramelor pentru solicitarile admisibile ale burlanelor de tubaj (dupa API si GOST).

-Optimizarea parametrilor mecanici ai regimului de foraj (metoda Woods-Gale

-Lucrari privind forajul la echilibru.

-Perfectionarea pastelor de ciment si a tehnologiilor de cimentare primara

-Elaborarea Agendei Petrolistului conceputa sub forma unui „handbook” precum si aparitia in 6 volume a Manualului inginerului petrolist (din care 3 volume dedicate activitatii de foraj).

Dupa anul 1990 activitatea de foraj a cunoscut o scadere simtitoare din lipsa de fonduri pentru investitii. Din anul 1992 activitatea de foraj este impartita in 18 Societati Comerciale de Foraj Sonde SA care ulterior au fost privatizate. La circa 10 ani dupa privatizarea activitatii de foraj progresele sunt discutabile, din cauza costurilor mari, calificarii indoielnice a noilor proprietari si volumului redus de foraje.

Dintre realizarile cele mai importante din aceasta perioada se mentioneaza:

-Forarea primei sonde orizontale in Romania -Sonda LO1 „Lebada est in 1993.

-Realizarea primei drene orizontale in Romania la Sonda 1542 Blejesti in anul 1994.

-Realizarea in anul 1995, prin colaborarea dintre ICPT Campina si Schela Foraj Liliesti, a unei instalatii de aerare a fluidelor de foraj si generat spume, pentru forajul pe structuri depletate.

-A fost de asemenea perfectionata tehnologia de sapare a sondelor si drenelor orizontale .

In aceasta postare am grupat mai multe fotografii din perioada 2010-2015 cu referire expresa la activitatea sondorilor !!!
Comentarii postare pe FB.

Voinea Bucur Multi dintre noi suntem, bonavi ,,de dragul acestei meserii,bogati in stiinta de a stapani aceasta draga meserie.Sunt mandru ca sunt,,forajist,,.

Lile Baetelu Bravo ! Sa fiti sănătos !Frumoasa meserie …..dar …grea!

Vasile Dragomir Voinea Bucur, si eu sunt mandru ca sunt forajist, ca am „trait” in acea perioada cand se realizau acele performante (pe care nu le vad repetate in urmatorii multi ani). Atunci un inginer de foraj trebuia sa stie: foraj, fluide de foraj, instrumentatii, reductii, foraj dirijat, montaj-demontaj instalatii , acum … limba engleza le rezolva pe toate.

Dragoescu Gheorghe Matematica, fizica, chimie, rezistenta materialelor…

Stimate coleg, cate ore ramaneam la facultate dupa ce se terminau cursurile!!!??.Cu cata pasiune discutam cu ,,marii,,profesori!! Setea de cunoastere era asa de mare incat pierdeam si notiunea timpului.

Acum, vremurile s-au schimbat. Probabil nemaifiind ,,de lucru,, a scazut simtitor si dorinta de cunoastere.

Vasile Dragomir Uite ca sunt „nostalgic”, la sonda 6011 Bucsani, cand am „controlat talpa la adancimea de 3506m cu coloana de 13 3/8 in (339,7 mm), fostul director al Trustului Boldesti ing Marcu Naita s-a dezbracat de suba si l-a rugat pe sondorul sef Ilie Constantin (din Ocnita ) sa-l lase pe el sa controleze talpa. A fost prima data cand cu o coloana de cca 400 tone am verificat talpa.

Vasile Dragomir A fost o generatie (sau mai multe) de exceptie, era „scoala” continua, la inceput au fost Ing Gheorghe Ciobanu, Ing Preda Ion, ing Litvin Ovidiu, ing Ionescu Ariton si maistri Gheorghe Badescu, Ion Modolea, Cabaroiu Ion, dupa care au venit „lupii tineri” Popa Cassian, Pana Dorin, Sendroiu Mihai, Lupu Dorel, Nicolae Petrut, Neacsu Gheorghe, care s-au format ca specialisti ce au dus forajul Moreni mai departe.

Lile Baetelu Ce oameni ….profesionisti …..! Era o placere sa vorbesti cu ei….

Vasile Dragomir Dar, fara un „corp” de ingineri mecanici si mecanici responsabili de instalatie nu se putea . Au fost ing Petre Ion, Codescu Viorel, Duduman Petru, dar au fost si mecanici (motoristi si de pompe) „impatimiti” ai meseriei, care ulterior au devenit oameni de baza in companiile petroliere internationale care i-au recrutat. Prima instalatie F400 de la Moreni (cu care s-a sapat sonda 6011 Bucsani) nu putea functiona fara mecanici de exceptie cum erau: Jijie Ion, Mocanu Ion, Damir Constantin, Romica Balaceanu, Guta Daniel, Gabi Guta, Nistor Petrica, Pascu Petrica si poate altii carora le cer scuze ca nu i-am amintit aici.

Gabi Guta, a contat mult in evolutia carierei mele. Va doresc multa sanatate si fericire cu multe bucurii. Multumesc ptr. sprijinul acordat.

Vasile Dragomir Si poate, relatiile interumane erau altele. La 6011 Bucsani erau doi sondori sefi, Ilie Constantin din Ocnita si Bacioiu Gheorghe din Bucsani (ambii jud Dambovita) ambii „mancau forajul pe paine”. Cand Ilie Constantin a iesit la pensie, toata brigada (asa era atunci ) a pus bani „mana de la mana ” si i-am cumparat un costum de haine , o palarie si un baston. Apoi el ne-a „cinstit” pe toti la restaurantul Gradina Flacara din Moreni. Parca te bazai mai mult pe colegul tau cu care lucrai , forajul se facea mai „cu placere”. Asa a fost atunci, si asta a fost „cauza ” de se faceau acele performante !!

Ovidiu Bucur Sonda 7000 Baicoi, a fost sapata de IFLGS, cu echipele care se pregateau pentru forajul marin. Sef de sonda a fost Dan Marchidan.

Vasile Dragomir Asa este Ovidiu Bucur, sonda 7000 Baicoi a fost inceputa de IFLGS, dar ulterior a fost preluata de Foraj Ploiesti iar in ultima parte sef de sonda a fost Ing Sarbu Ion (fostul director al Trustului Ploiesti delegat de Ministerul Petrolului).

Adrian Munteanu Ai uitat ceva, la 6011 au lucrat si citiva ingineri care iubeau aceea sonda ca si pe propria familie. Cit despre Ilie Constantin si Vasile Bacioiu (Dumnezeu sa-i odihneasca!) le multumesc mult, au fosti primii profesori ai mei de practica in 1984 cind am terminat facultatea la sonda 19 Gheboieni.

Vasile Dragomir Adrian Munteanu, asa este, imi cer scuze „in fata frontului” si afirm aici ca tu esti printre primii „Bolnavi de foraj ” cu care eu si Popa Cassian am facut acea echipa formidabila atunci. Sigur ca imi amintesc si de 19 Gheboieni, cand trebuia sa luam o proba de carota mecanica de 4 3/4 si cand am controlat carotiera nu mai avea tub (baietii l-au transformat in stalpi de gard la un gospodar localnic). Te salut din nou Adrian si ma bucur ca „existi” tot in „sondarie”.

Vasile Dragomir Cum sa-i spui acum unui „forajist” ca la Sonda 7000 Baicoi, s-a extras o proba de carota mecanica de 2m de la adancimea de 7021-7023m sau la sonda 6575 Cioceni s-a facut o proba cu testerul la 6640m, te va crede?

Marian Voinea Am lucrat ca si mecanic de pompe în anul 1978 pe F 320 la sondele 6001 Sinaia de Mizil si 4801 Ciorani Prahova. Respect pt. forajiti! Rugăminte: Aprindeți va rog câte o lumânare pt. Ing. Treser Gheorghe care a murit când avea 35 ani!

Marian Voinea Cu sonda de la Cioceni ați avut probleme, prinderi de sapa …!!!

Vasile Dragomir Nu cred ca a existat sonda de mare adancime in Romania, care sa nu aiba parte de prinderi de sapa (mai ales daca stratele trversate sunt inclinate sau „in picioare”).

Mihai Mihalcea Cat titei a fost extras de la sonda 6011 Bucsani?

Vasile Dragomir Schela de Foraj Moreni, a sapat aceasta sonda insa probele de productie au fost efectuate de Schela de Petrol Moreni, de la care nu am date referitoare la volumul productiei .

Vasile Dragomir Fara sa am date certe, pot sa spun ca titei mult s-a extras de la Sonda 5501 Piscuri (dar nu pot preciza cat anume).

In aceasta postare , am grupat mai multe fotografii din perioada 2010-2015 cu referire expresa la activitatea sondorilor !!!

Mai sus sunt  fotografii realizate de mine in perioada petrecuta la Foraj Tg. Mures in perioada 2008 – 2015.

Truditorii” de azi la 1/2 as zice.
Valeriu Petrica Ca si numar ma refeream Vasile Dragomir
Voinea Bucur Da.Corect,truditorii,,.
Romica Balaceanu Si daca stam sa ne gandim prin cate mari greutati am trecut 30 – 40 de ani si sa iesi la pensie cu 1100 -1500 de lei
Mare bataie de joc , grupele nu sunt recunoscute , la arhiva nu se mai gasesc toate documentele dupa care trebuie sa-ti dea sporuri ore si multe altele .
Vasile Dragomir Sub genericul „sondori” am inclus toate categoriile profesionale care lucreaza pe o locatie de foraj si anume: sondori, podari, ajutori,sondori sefi, mecanici,electricieni ,maistri, ingineri,sefi de sonda , supervizori, toti sunt „truditori” in aceleasi conditii de munca , pe calduri toride sau pe geruri crancene ,dar marea lor majoritate au iubit sau iubesc aceasta meserie, cu toate riscurile si privatiunile ei .
Romica Balaceanu Si totusi iubirea nu tine de foame , cred ca militienii au muncit mult mai mult decat noi .
Vasile Dragomir Si da , are dreptate Romica Balaceanu , pe care-l salut, e multa birocratie cu arhivele care tin documentele cu grupele de munca , multe societati care acordau grupe au disparut, documentele nu mai sunt , iar cei care sufera sunt „sondorii”.Eu personal am avut 9 ani de grupa 1 si 22 ani de grupa 2 , dar am „alergat” mult sa mi se recunoasca aceste drepturi. Este o mare frustrare ca dupa o viata de om muncita in acele conditii sa nu ti se recunoasca un drept al tau . Din pacate !!!
Vasile Dragomir Nu numai ei , Romica Balaceanu ,sunt multe categorii profesionale care au conditii mult mai avantajoase de pensionare (la 50 de ani ) si cu pensii de ti-e frica sa le spui , problema e ca pentru astia a avut cine sa „tipe”ca ei sunt cei mai ce , ca fara ei nu se poate, din pacate generatiile astea de petrolisti au ramas”tacute” cei care au gasit joburi bine platite pe afara nu i-a interesat iar altii au supravietuit (Dumnezeu stie cum)
Romica Balaceanu Corect , aceasta este realitatea
Si apoi la atata truda , sudoare si degeraturi , sa avem niste pensii mizerabile .
Silviu Stoian la noi a tipat luca liviu