Această prezentare necesită JavaScript.

     Pana in 1857 , intreaga productie de titei se realiza  numai prin puturile sapate manual si care avea acces la  zacamintele secundare de mica adancime.

     La 29 august 1859 o instalatie hibrida de foraj, actionata manual si mecanic, conceputa de colonelul americanEdwin Drake, atingea stratul petrolier  la o adancime de 23 m intr-o insula  din apropierea orasului Titusville. Aceasta reusita care i-a smuls autorului un strigat de biruinta , iar americanilor, bani pentru a-iridica un monument, era contemporana  cu puturile de petrol din tara noastra  de peste 200 m, sapate de mesteri autohtoni, uitati de istorie.Dar, noul triumfa si cuprindea lumea.

     In anul 1861 , la Mosoarele , langa Targu Ocna, a fost forata prima sonda de petrol din Romania , cu rezultate nesemnificative, folosindu-se o instalatie Drake,imbunatatita intre timp. Instalatia era echipata cu un  balansier, si folosea prajini de lemn si cu ea s-au sapat primele  3 sonde in Romania .Aceasta este data  care marcheaza  inceputul forajului si exploatarii titeiului prin sonde ,  in Romania .

Tehnica forajului -extractiei , a avut in evolutia sa  patru perioade distincte;

      1) 1861-1916, perioada incercarilor de pionierat ale micilor societati. Lipsiti de mijloace tehnice deosebite, o serie de antreprenori curajosi au incercat, prin mijloace artizanale, sa puna in evidenta  zacaminte de petrol identificate cu multa vreme inainte.

       Spre deosebire de forajele care se executau in America, unde zacamintele se gaseau la mica adancime si in formatiuni usor de strabatut, in tara noastra, forajul mecanic  s-a confruntat , in afara lipsurilor materiale, cu dificultati deosebite de natura tectonica. Stratele bogate in titei , se gaseau  in zone puternic framantate, cu viituri de apa, tendinte de daramare si deviere a gaurilor de sonda .Cu toate acestea , in mai putin de 35 ani, s-au format cadre romanesti careau modificat si adaptat continuu sistemele si metodele  tehnice existente, la conditiile de foraj din tara noastra.

       2) 1916-1939, Perioada de formare a marilor intreprinderi, caracterizata prin descoperirea celor mai bogate zacaminte petroliere din romania .Petrolul devine principala bogatie a subsolului romanesc, iar industria petroliera, una din tre cele mai dezvoltate din tara si din lume, atat prin tehnica de foraj folosita cat si prin competenta profesionala a specialistilor sai. Este deasemeni perioada cand se fac primii pasi in producerea in tara a  unei parti  din utilajul petrolier necesar.

       3) 1940-1989, Perioada de perfectionare a mijloacelor tehnice si tehnologice din industria extractiva .numeroase procedee tehnice sunt inlocuite cu altele noi, forajul si extractia  se transforma din arta in stiinta.

      Cele doua razboaie mondiale  au lovit puternic baza tehnica a industriei extractive,dar traditiile si experienta obtinute de poporul nostru nu puteau fi distruse .

      4) Dupa 1990,Forajul si extractia titeiului au fost supuse acelorasi presiuni ca ale intregii economii. Romania trebuia sa faca fata  perioadei indelungate de tranzitie de la o economie supercentralizata comunista  la economia de piata .

        Revenind la etapa de pionierat  a industriei petroliere romanesti, dupa etapa Mosoarele ( care a marcat inceputul forajului mecanizat al sondelor din Romania ) iata cateva  repere  care au marcat  forajul mecanizat, in perioada 1861-1916.

      -Intre anii 1861-1864 societatea „ValachianCo”( Jakson Brown) a executat forarea catorva sonde la Tintea  Judet Prahova.Desi una din ele a avut rezultate incurajaratoare, celelalte foraje s-au oprit in sare.

     -In anul 1879, Grigore Monteoru , proprietarul Schelei „Sarata”, a instalat trei sonde  in sistem pensilvan, forate fara rezultat  favorabil, pana la adancimi de 300-400 m.

      -In acelasi an compania „Suchard” din Viena, a instalat 5 sonde la Colibasi si Moreni ajungand la adancimi intre 150si 260 m, fara rezultat pozitiv.

      -Intre anii 1883-1885 s-a facut o incercare mai serioasa prin sonde pensilvane a zacamintelor petroliere de la Draganeasa, jud Prahova, de catre Grigore Cantacuzino. Sonda 1  „Sospiro”  a patruns in zacamintul petrolier si a produs prin eruptie peste 20 000 tone titei, marcand  prima exploatare prin eruptie a ubei sonde din Romania.

       Numarul sondelor sapate in aceasta localitate a fost de 25  din care 5 au produs eruptiv. Restul sondelor au ramas fara rezultat, din cauza formatiunilor acvifere care nu au putut fi izolate.

      -In anul 1884 s-au instalat  pe proprietatea principelui Stirbei, 3 sonde dintre care una in localitatea Voila de langa Campina, iar celelalte la Sotrile in jud Prahova.Sonda 1 Voila a ajuns la adincimea de 320 m cu rezultate nefavorabile.Sondele de la Sotrile, sapate la 400 m, au intalnit formatiuni cu slabe indicatii de petrol.

     -In zona Bustenari , societatea engleza”Thoitz@Co” a sapat in anul 1883 primele sonde; una dintre ele , instalata langa Recea, a interceptat la adancimea de 130 m un strat  de petrol , din cares-au extras, in interval de o luna cate 8-10 tone de petrol/zi.Exploatarea a fost apoi suspendata  din cauza unui accident  tehnic produs prin ramanerea lingurii de extractie la put.A doua sonda instalata in punctul numit „Stejar” a intalnit la 120 m un strat de titei vascos si intrand apoi in sare , la adancimea de de 180 m a fost abandonata .A trei sonda  amplasata in punctul „Arde  Pamant”, a fost forata pana la adancimea  de 80 m si a trebuit sa fie parasita  din cauza unor avarii puternice.

      -In aceeasi perioada s-au facut explorari  prin sonde in localitatile Moinesti si Solont , insa din cauza dificultatilor de foraj, nu s-au putut atinge adncimile proiectate. Ma itarziu , in anul 1887, firma „Zalplaschta-Baun” a instalat la Doftanetul-Recea, o sonda carea ajuns pana la 125 m, carea fost abandonata  din cauza daramarii gaurii.

       -In anul 1882, compania germana „Hildebraund” a instalat doua sonde la Matita si una la Posesti, care, din cauza dificultatilor de teren nu au putut fi sapate decat  pana la 145 m undeau fost abandonate.

       -In anul 1883 , pe mosia Grozesti si Harjea s-au instalat 8 sonde , care au ajuns pana la 150-  180 m  de unde  au produs cantitati mici de titei

    -La Campina  prima sonda a fost instalata  pe un vechi put in 1889, intalnind la adancimea de 165 m  un strat de titei cu eruptie puternica . Un an mai tarziu  in 1890 au fost forate alte doua sonde  pe malul Prahovei, numai pana la 140 m fara a avea productie.

      -In anul 1889 Nicolae Ghica instaleaza pe proprietatea sa de  la Dofteana judetul Bacau, o sonda carea produs putin  titei la adancimea de 120 m .

      -In anul 1890, societatea”Pielsticher@Co” a forat 3 sonde la Poiana Varbilau, Judetul Prahova, una dintre ela a atins adancimea de 520 m, fiind abandonata in sare; celelalte doua  au forat pana la 240 si 270 m fara rezultat.

      -In anul 1891 , aceeasi societate a forat la Glodeni 3 sonde care au atins adancimi variind intre230 si 260 m, desi doua dintre ele au avut rezultate incurajatoare, lucrarile au fost parasite.

       -In anul 1892  „C.G. Costa Foru” a instalat la Berca  doua sonde  si ulterior societatea engleza”Berca Oil Co” a instalat inca 8 sonde care au atins 500 m adancime, faraa gasi insa cantitati rentabile de titei, lucrarile fiind abandonate.

     -In anul 1893, societatea „Kraus@ Co ” a instalat langa Campina o sonda care  la adancimea de 320 m  a interceptat un strat eruptiv de titei.

      -In anul 1896 Societatea  „Steaua Romana” sapa o prima sonda langa Baicoi la adancimea de 600 m, fara rezultat favorabil. In acelasi an firma „Vogt” din Germania, executa in acord cu societatea „Steaua Romana” un numar de 25 de sonde pana la 350 m  la Campina , cele mai multe dovedindu-se productive.Aceasta zona se reliefeaza  ca una din cele mai importante regiuni petroliere. In paralel  societatea „Steaua Romana a sapat o serie de sonde intre Bustenari si Campina impreuna cu compania „Pecici-Blachowski”.

       -In tabelul anexat se prezinta lista societatilor care au activat in Romania  in perioada 1856-1900, in domeniul extractiei petrolului, aratandu-se capitalul in lei la vreme.