Această prezentare necesită JavaScript.

Această prezentare necesită JavaScript.

Cinque Terre se afla pe Riviera Italiana, in zona cuprinsa intre Genova si La Spezzia. Sunt 5 asezari stravechi, cocotate pe munte,  care impreuna alcatuiesc Parcul National Cinque Terre. Chiar daca este cel mai mic parc national din intreaga Italie, ca intindere, este cel mai bine conservat din toata Italia. Parcul National Cinque Terre este declarat patrimoniu mondial natural Unesco din anul 1997, iar intreaga suprafata este protejata de lege, fiind  una dintre zonele cele mai necontaminate din Marea Mediterana. Este un loc potrivit pentru cei ce iubesc natura, in general. Nu este promovat de catre agentiile de turism, precum resorturile turcesti sau statiunile din Grecia, dar le intrece in frumusete in mod sigur. Denumirea de Cinque Terre vine de la 5 (cinque)sate suspendate deasupra Marii Ligurice, 5 (cinque) asezari construite pe-o mica portiune stancoasa a Rivierei Italiene, unde omul a hotarat ca poata trai in pace, departe de vartejul civilizatiei, dar aproape de mare.

Aceste 5 sate incep imediat dupa Portofino, o statiune foarte renumita de la Marea Ligurica, pe care am vazut-o si eu mai intai din largul marii, de la bordul unui vapor de croaziera, apoi de sus, de la soseain drum catre primul sat din acestea 5, care se numeste este Monterosso al Mare . Urmeaza  Vernaza ,Corniglia,Manarola si riomaggiore este ultimul,  inainte de La Spezzia. Sunt 5 sate medievale, sau 5 ‘’perle ale coastei italiene’’ le-as putea numi, fara sa exagerez, scaldate de o mare albastruie, cu case si barcute viu colorate, care se oglindesc in golfuri mici, cu ape ca de cristal. Se intind pe o distanta de 9 km, dupa unele harti, dupa altele cam 11km. Ele se afla sus, pe munte, iar muntele se sfarseste brusc, in mare. In afara de Corniglia, care se afla la o altitudine mai mare decat celelalte, toate au plaja si un mic port.

Asezarile pitoresti din aceasta parte a Italiei au reusit sa-si pastreze si astazi aerul rustic de odinioara. Cladirile au arhitectura traditionala mediteraneana. Sunt zugravite in culori vii, ca in insula Burano si in unele locuri s-au mai decolorat. Fatadele sunt impodobite cu rauri de flori viu colorate. O atmosfera ca-n filmele italiene in care ai impresia ca aici timpul s-a oprit in loc. Localnicii sunt impotriva a tot ce este nou si modern. In secolul trecut foarte rar se casatoreau cu cineva din afara satului! Pe multi i-am zarit la fereastra, privind marea sau pe noi, trecatorii. S-au invatat cu prezenta turistilor in zona, care vin mereu in valuri. Se ocupa, in afara de turism, in continuare cu pescuitul si cultivarea  maslinilor, a citricelor si a vitei-de-vie, care impodobeste  muntele si este  organizata sub forma de terase, ca niste linii perfect drepte si paralele. Aceste sistem de terasament este facut din greu doar din nisip si piatra. Cel mai delicios vin dulce in zona se numeste Sciacchetra. Locuitorii sunt lipsiti de posibilitatea mecanizarii lucrarilor agricole, depunand eforturi mari pentru terasarea vitei-de-vie. Intr-un cuvant, este un loc in care oamenii traiesc simplu si frumos, pentru ca au barca parcata la poarta, in locul unei masini.