INSULA CAPRI !

 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Insula Capri
Geografie
Coordonate	40°33′00″N 14°14′00″E
Arhipelag	Campanian Archipelago[*]
Suprafață	10,4 km²
Țară
Italia
Demografie
Populație	13.839
Modifică date / text

Capri, mica insulă muntoasă din Marea Tireniană, vestită pentru peisajele sale unice, este situată la intrarea în Golful Napoli.

    Denumită în antichitate Caprea, insula Capri a fost colonizată de greci încă din secolul al VII-lea î.Hr.. În cele două orașe importante ale insulei, Anacapri și Capri, există ruine care atestă prezența coloniilor grecești pe insulă.

     În anul 29 î.Hr. împăratul Octavian August a achiziționat insula de la orașul Napoli în schimbul insulei Ischia, construindu-și aici un palat. Succesorul său, împăratul Tiberius, a petrecut aici 10 ani și a construit 12 vile în semn de recunoștinta față de cei 12 zei ai Olimpului.

      Mai târziu, Capri a devenit destinația aristocrației italiene, britanice și franceze. Bourbonii secolului al XVIII-lea veneau aici la vânătoare de prepelițe, iar, un secol mai târziu, artiști, poeți și personalități economice (Krupp, Axel Munthe și alții) și-au găsit inspirația sau odihna pe plajele calcaroase ale insulei.

 Insula Capri are 6,7 kilometri lungime și aproximativ 2 kilometri lățime, iar suprafața sa măsoară 10,4 kilometri pătrați. Elementul caracteristic al reliefului insulei îl constituie stâncile abrupte de calcar care se înalță din adâncurile mării. Monte Solaro este punctul situat la cea mai mare altitudine de pe insulă și măsoară 589 de metri înălțime.
Clima este mediteraneană. Temperatura medie este de +10°C în februarie și de +28°C în august. Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 850 mm.
      Pe insulă nu există izvoare sau râuri demne de menționat, iar irigarea este asigurată în principal de ploi. Precipitațiile sunt însă atât de abundente, încât cultivarea măslinilor, a viței de vie și a arborilor citrici este deosebit de profitabilă.

    Populația insulei este de 12.000 locuitori cu o densitate de 1.154 locuitori pe km².

     Frumusețea insulei Capri a fascinat numeroși poeți, scriitori, artiști și intelectuali. Printre iluștrii vizitatori ai insulei se numără: industriașul german Friedrick Alfred Krupp, scriitorul german Thomas Mann, scriitorul scoțian Compton Mackenzie, poetul chilian Pablo Neruda, scriitorul britanic Graham Greene, scriitorul suedez Axel Munthe, precum și scriitorul rus Maxim Gorki.

     Insula este vizitată anual de peste jumătate de milion de oaspeți. Pe insula Capri se află trei localități mai importante. Așezarea principală este Capri, orășel situat în partea sa estică. Portul pitoresc Marina Grande se află pe coasta de nord, iar la vest se ridică Anacapri. Turistul poate ajunge de la Capri la Anacapri după ce străbate 784 de trepte săpate în stâncă. La nord-vest de Anacapri se află cele mai mari atracții turistice ale insulei: vestita Grotă Albastră (în italiană Grota Azzurra). Insula este presărată cu monumente datând din antichitate, printre care se numără și vilele împăratului Tiberius. Capri a fost încă de pe vremea Imperiului Roman un loc de odihnă popular.

-Vizita noastra pe insula Capri a inceput in ziua de 05.oct 2019 din portul Sorento ,  cand  imbarcati pe un mic vas de croaziera  care putea transporta  caa  200 persoane ( parter + etaj) am pornit  spre insula , iar traseul  a fost parcurs  in cca  o jumatate de ora , astfel ca in jur de ora 10 ( ora locala ) am ajuns in principalul port al insulei numit  MARINA GRANDE  .

Uite cateva fotografii de atunci

Uite un scurt videoclip  de pe feribotul care ne-a  adus de la Sorento in portul Marina Grande  din Insula Capri

Intrucat dorinta noastra a fost sa incepem vizita cu un tur al insulei pe mare , am rugat ghidul nostru ( doamna Anca Duta , bucuresteanca get beget , inginer de formatie absolvent de politehnica bucuresteana ) sa ne gaseasca o ambarcatiune usoara cu care sa realizam turul insulei in cca 2 ore, intrucat peste cateva ore se anunta o ploaie usoara .
Desi pe insula venisem cu grupul nostru 30 de romani , in acest tur nu am mers decat eu si sotia mea contra unui tarif de 15 euro/persoana .
   Privelistea a meritat banii deoarece insula ofera de pe mare un peisaj de vis cu :Marina Grande , Marina Picola , Farul de la Punta Carena ,Stancile Faraglioni, Grota Albastra

    Uite cateva fotografii din acest tur al insulei ;

  In turul insulei Capri am facut mai multe filmulete cu peisaje  incantatoare , 

 

 

 

    Odata ajunsi , din nou in portul Marina Grande , am fost asteptati  de ghidul local , pe numele lui Nelo, care dupa ce a discutat cu ghida noastra , Anca Duta  ne-a urcat intr-un autobuz  de mici dimensiuni  si ne-a expediat  in orasul Capri ( cca 25 de minute distanta  de port )  unde ne astepta   ghida noastra .

Intrucat restul grupului era  la Giardini di Augusto  am plecat si noi acolo .

Ce stiam despre celebrele gradini ?,din nou ne ajuta Wikipedia

   Grădinile lui Augustus (în italiană Giardini di Augusto), cunoscute inițial sub numele de Grădinile Krupp, sunt grădini botanice amenajate pe insula Capri (regiunea Campania, Italia).

     Grădinile au fost înființate la începutul secolului al XX-lea de către industriașul german Friedrich Alfred Krupp, care a cumpărat o proprietate pe insulă, cu intenția – care nu s-a materializat niciodată – de a-și construi o vilă. Inițial, grădinile au purtat numele de „Grădinile Krupp”, fiind redenumite în 1918 ca „Grădinile lui Augustus” (în onoarea primului împărat roman), denumire sub care sunt cunoscute astăzi.^[1]

     Grădinile, amenajate în terase cu vedere la mare, adăpostesc diverse specimene din flora bogată a insulei Capri, cu diverse plante ornamentale și flori precum mușcate, dalii și mături verzi.^[2]

   În grădini există un monument dedicat lui Vladimir Lenin, unul dintre puținele de acest gen din Italia, creat în 1968, după aprobarea unei rezoluții municipale, de către sculptorul italian Giacomo Manzu căruia Ambasada Sovietică din Italia i-a comandat lucrarea. Monumentul, format din mai multe blocuri de marmură înalte de 5 metri, se află în grădinile din fața casei scriitorului rus Maxim Gorki, care l-a găzduit pe Lenin acolo în 1908. Pe cel mai înalt bloc de marmură este sculptat chipul lui Lenin.^[3]

    Din Grădinile lui Augustus se poate obține o panoramă de 180 de grade a insulei Capri, deoarece se poate vedea muntele Solaro, golful Marina Piccola și faimoasele stânci Faraglioni.^[2]

Uite cateva  fotografii din plimbarea noastra de atunci , in care nu am ocolit celebra fabrica de parfumuri fine Karthusia  care funcioneaza fara intrerupere din anul 1691 , sau cunosuta „gelaterie” care  ofera turistilor cea mai buna inghetata din insula , incepand din anul 1945.

Si pentru ca tot paraseam Giardini di Augusto  nu puteam sa nu va arat un filmulet  cu celebrele scari ale lui Krupp !!!

 

.    Si pentru ca se apropia ora 14( trebuia sa si mancam ) in drumul nostru spre ultimul obiectiv al zilei  -Vila San Michele – am trecut de cimitirul din Anacapri si am oprit ( majoritatea din grup ) la Terazze Anacapri  unde am incercat o pizza  Marguerita (care nu „ne-a dat pe spate”)

Si pentru ca VILA SAN MICHELE  este un obiectiv de NERATAT al Insulei Capri  ( zona Anacapri)  , pentru  improspatarea cunostintelor  despre acest loc am apelat din nou la Wikipedia  si iata ce am aflat :

    Villa San Michele este o vilă situată în orășelul Anacapri din insula Capri (Italia), care a fost construită în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea de către medicul și filantropul suedez Axel Munthe. El era un medic monden care îi trata atât pe bolnavii din înalta societate, cât și pe cei săraci.

    Vila și-a luat numele de la o capelă mică, care a fost construită în Evul Mediu la partea de sus a Treptelor Feniciene pe teritoriul orășelului Anacapri.

   Harta insulei Capri cu Villa San Michele situată la nord-est de Anacapri

    Construirea vilei a fost un vis din tinerețe al dr. Axel Munthe, care se înfiripase în mintea lui odată cu prima călătorie în insula Capri. El văzuse atunci ruinele unei mici capele și și-a dorit să o achiziționeze pentru a o repara și transforma în loc de odihnă. În anul 1895 medicul suedez a cumpărat vechea capelă, care se afla în ruine.^[1] Villa San Michele a fost construită fără arhitecți profesioniști după principiul «cât mai mult aer și cât mai mult soare posibil». În timpul lucrărilor de restaurare au fost descoperite vestigiile unei vile romane; acestea au fost înglobate în noua construcție, iar numeroase vestigii arheologice au decorat clădirea și grădinile sale.^[2]

      Restaurarea a durat mulți ani nu doar din cauza dificultății de a construi fără a avea la dispoziție vreo cale de transport și de aprovizionare – ceea ce a impus transportul pedestru al materialelor din Capri și de pe mare –, dar și din cauza vicisitudinilor vieții lui Munthe, care a trebuit să abandoneze lucrările în mod repetat, lăsându-le neterminate. Povestea vieții sale este prezentată în volumul autobiografic Cartea de la San Michele, publicat inițial în 1929 și republicat de atunci de mai multe ori. Acest volum de memorii s-a dovedit a fi una dintre cele mai citite cărți ale secolului al XX-lea,^[3] urmărind, de asemenea, diferitele etape ale restaurare ale vilei.

    Iată cum a descris Axel Munthe construcția vilei sale:

    „Arcadele mari ale spațioasei loggia creșteau repede din pământ; una câte una, cele o sută de coloane ale pergolei se înălțau spre cerul albastru. Ceea ce fusese odată locuința și atelierul de dulgherie a lui mastro Vincenzo se mărea treptat în ceea ce avea să fie viitorul meu cămin. Cum s-a săvârșit asta n-am fost niciodată în stare să pricep și nimeni din cei care cunosc istoria lui San Michele de astăzi n-a putut dezlega enigma. Habar n-aveam de arhitectură, la fel ca toți tovarășii mei de muncă. Nu s-a amestecat, ca să-mi ajute la construcție, nici un om cu știință de carte, n-am consultat nici un arhitect, n-am întocmit nici schițe, nici plan, nu s-a făcut nici un fel de măsurătoare exactă. Totul s-a înjghebat «all’occhio», cum spunea mastro Nicola.^[4]”

—Axel Munthe

    Munthe a adunat acolo opere de artă antice și a înființat o zonă protejată pentru păsări, după ce a văzut că păsările cântătoare sunt vânate de localnici. Alte animale, inclusiv o maimuță, au fost oaspeții acestui original iubitor de animale. Cu toate acestea, medicul suedez nu a trăit mult timp în Villa San Michele, deoarece o boală de ochi l-a obligat să se retragă în mai puțin luminosul Torre Materita, pe care, de asemenea, l-a restaurat.^[5]

     Între anii 1919 și 1920 Munthe a închiriat vila marchizei Luisa Casati, care a dus acolo o viață extravagantă și uneori scandaloasă. Acest lucru a fost descris de autorul scoțian Compton Mackenzie în jurnalele sale.^[6][7]

    La moartea sa, care a avut loc în anul 1949 la Stockholm, Munthe a donat vila statului suedez.^[8][9] Astăzi, Villa San Michele este deținută de o fundație suedeză care a transformat-o în muzeu în care, printre altele, au loc în timpul verii frumoase concerte de muzică clasică de cameră. Clădirea este o destinație turistică importantă și un loc unde se desfășoară evenimente culturale.

    Grădinile vilei oferă priveliști panoramice asupra orașului Capri și a portului Marina Grande, a Peninsulei Sorrentine și a Muntelui Vezuviu. Vila și parcul său se află pe o terasă situată la partea de sus a Treptelor Feniciene, între Anacapri și Capri, la o altitudine de 327 de metri deasupra nivelului mării.

   Grădinile de la San Michele sunt decorate cu numeroase relicve și opere de artă datând din Egiptul Antic, precum și din alte perioade ale antichității clasice. Ele fac parte acum din Grandi Giardini Italiani.

Uite cum am vazut noi in data de 05.10.2019  , Vila San Michele din Anacapri  !!!

 

      In jurul orei 18,00 a urmat intoarcerea in portul Marina Grande  si apoi  feribotul  de la ora 19,00 pana in portul Sorento , iar la ora 19,30  imbarcarea in autocar  si dupa cca 1 ora  , am ajuns la Hotelul Meridiana din Lettere , unde am locuit pe parcursul acestui sejur !

  In scurte vorbe aceasta a fost  prima zi din sejurul nostru la Napoli !!!