Această prezentare necesită JavaScript.

Petrolistii romani sunt peste tot in lume , pe platformele marine din Marea Neagra , Golful Mexic sau Marea Nordului , in desertul libyan , in Iraq, in zona Golfului Persic , peste tot unde marile companii internationale de foraj cauta petrol pentru ei sau pentru tarile cu care au incheiat contracte de cercetare , explorare sau exploatare .
Si pentru ca a venit vorba de desertul Libyan , vreau sa va spun ca am lucrat si eu acolo . Intre decembrie 1991-iunie 1992 , impreuna cu o formatie de lucru de la Schela Foraj Moreni , am lucrat in desertul libyan in zona Awbary forand 5 sonde ( B8 , B9 ,B10 , B11, B 12 ) pana la o adancime de cca 1500 m cu urmatorul program de constructie : Coloana de ancoraj 13 3/8=500 m , Coloana de exploatare 9 5/8 = 1500 m . La toate sondele stratul productiv de cca 200 m s-a traversat cu regim de carotaj mecanic continuu , realizat cu carote mecanice standard de 60 feet. ( Proba de carota adusa la suprafata era o gresie bine consolidata din porii ei curgea pur si simplu titei din stratul virgin strabatut .
La fiecare sonda asiguram si operatiile de punere in productie in care titeiul rezultat era pompat din habele sondei direct pe nisipul desrtului, fara nici o problema de ecologie .
In desert apa era la adancime mica , un put de apa se fora la cca 120 m , se tuba o coloana unica de 9 5/8 si dupa operatiile de punere in productie a stratului acvifer , nivelul apei urca in coloana pana la 60 m . In acest put se introducea o pompa submersibila de 5-7 inches ( cu tubing de 2 7/8 pe care se poza un cablu electric de alimentare al pompei pana la suprafata unde era un generator de curent electric , un KD care producea curent pentru functionarea pompei submersibile care refula apa prin tubing si in continuare era pompata prin conducta de 2 inches la sonda in foraj .
Debitul era asa de mare incat in regim de pompare cu debit maxim al pompei prin tubing 2 7/8 nivelul apei masurat in put nu scadea mai jos de 90 m .
Cea mai mare problema in desert erau furtunile de nisip . Nisipul intra peste tot cu toata dorinta noastra de a ne proteja cu ochelari sau bandajarea capului cu diferite cearsafuri ( intotdeauna aveam in buzunar periuta si pasta de dinti si nu puteam elimina sentimentul ca avem nisip in gura ). Lucram pe o instalatie de foraj de tip F200 la care grupul macara-carlig avea 8500 kg . In timpul unei furtuni de nisip forta vantului scotea macaraua dintre riglele turlei si nu se putea lucra, atunci ne adaposteam cum puteam iar pe raportul de foraj scriam „Wait on stop storm ” si asteptam chiar si 12 ore .
O alta problema era diferenta mare de temperatura dintre zi si noapte . la ora 12 noaptea apa ingheta pe podul sondei si nu puteai sa stai fara sa fii imbracat cu o pufoaica . La ora 6 dimineata trebuia sa dai jos de pe tine pufoaica , incepea caldura , la ora 10 deja erau 40 grade celsius , eram decat in tricou si panaloni de salopeta si mergeam pe jgheab la instalatia de apa a fluidului de foraj si il rugam pe laborantul sondei Vartejaru Constantin sa ma ude cu apa din „cap pana la picioare”, dar dupa cca 15 minute eram cu toate hainele uscate pe mine . Asa a fost atunci !
In ultimii ani lucrarile de foraj executate in Desertul Marocan din bazinul TENDRARA -MERIDJIA au pus in evidenta semnificative zacaminte de gaze in nisipurile din Triasic si dintr-o gresie argiloasa ( sursa wikipedia ). Prin bunavointa unor petrolisti romani care au lucrat in acea zona va prezint cateva fotografii care surprind viata in desertul marocan de la Tendrara-Meridjia !!!
Uite si cateva filmulete de atunci :https://youtu.be/AStT92ZOVIo :https://youtu.be/Us4s3IxvnaU :https://youtu.be/FaRCMTXXpK0