VIAŢA SINDICALA

iN FOTO  de la stanga la dreapta ,Ing Ciobanu Gheorghe -liderul SLI  Schela Moreni ,

Cretoiu Vasile -Liderul SLI  Foraj Moreni ,Constantin Bucuroiu -Liderul Sindicatului  Dreptatea ,

Maistru Ghenoiu Ion -Lider Sindicat  Liceul de Petrol , Prof Racasanu Rodica -Lider Sindicat  Liceul IL Caragiale,

Coordonator Sindicat invatamant  Moreni -prof Cenusa Valentin .

Recunoaşterea de catre stat a libertăţii de asociere a permis constituirea, pe langă partide, a altor grupări: sindicatele, O.N.G.-urile, organizaţii ale consumatorilor, religioase etc.

Încă de la apariţie, sindicatele au avut ca scop apararea drepturilor şi a libertăţilor profesionale ale salariaţilor pe care îi reprezintă în faţa patronilor sau a autorităţilor publice.

Întregul sistem politic, ajuns în 1989 într-o puternica criza, se destramă imediat dupa transformările majore intervenite în ţara noastră, salariaţii din petrol fiind cei care se organizează în conformitate cu noua realitate.

Primele structuri organizatorice existente în industria petrolului au fost sindicatele libere pe ramura, înfiinţate încă din 10 martie 1990. La început s-a stabilit, în cadrul adunărilor salariaţilor, statutul juridic al sindicatului, gandindu-se calea corecta de a îmbina cerinţele salariale cu regulile democraţiei într-o unitate economica.

După alegerile desfăşurate în primăvara anului 1990, au apărut Sindicatul Liber Independent din Schela de Petrol Moreni şi Sindicatul Schelei Foraj, care s-au afiliat la Cartelul Alfa.

Un fenomen interesant l-a constituit mişcarea sindicala din industria constructoare de maşini. Continuand o mai veche şi complexa activitate sindicala desfăşurata de muncitorii petrolişti, mişcarea sindicală de la Automecanica Moreni şi I.M. Mija a atins cote şi intensităţi înalte.

Intrate în restructurare, cele doua mari unităţi metalurgice, ce aveau peste 10.000 de muncitori pană în 1990, au fost supuse unor transformări repetate, concretizate mai mult în desfiinţarea locurilor de munca. Singura posibilitate identificata de guvernanţi a fost crearea parcurilor industriale, din moment ce, începand cu 1.01.2002, nu s-a mai prelungit Legea nr. 78 de protecţie sociala pentru personalul din industria de aparare, fiind sistata practic plata şomajului tehnic. Deputatul P.D.S.R. de Damboviţa, Gheorghe Ana, menţiona ca „la Mija şi Automecanica vor fi menţinute sectoare de producţie civila, ceea ce presupune ocuparea a doar 300 de salariaţi pentru primul caz şi a 500 de muncitori la Moreni (…) Despre Automecanica Moreni se ştie cu exactitate ca nu va mai primi nici o comanda din partea Ministerului Apărării, cel puţin pană în anul 2005“, lucru incredibil, raportat la cele peste 50 de transportatoare fabricate lunar înainte de 1990.

Prin definiţie, parcul industrial nu are sarcini de producţie, ci numai administrative. în spaţiile candva productive „lucrează 45 de oameni, care îşi caştiga existenţa şi au satisfacţia ca îşi primesc banii de pe munca lor“, precum şi o firma care executa barei din fibra de sticla, pe timpul verii, iarna reprofilandu-se „pe fabricarea căzilor de baie!“, firma Ovidiu Prom Corn S.R.L., avand 25 de angajaţi“. La 18 iulie 2002, secretarul general al Guvernului, Şerban Mihailescu, însoţit de generalul Decebal Ilina, vizitează zona Moreni – Mija, în încercarea de a dezamorsa situaţia sociala extrem de tensionata.

La Moreni s-a semnat un protocol între firmele Saxon Ventura Limited şi S.C. Parc Industrial, în domeniul producerii utilajelor specializate pentru colectarea, transportul, selectarea şi depozitarea deşeurilor, inclusiv a celor menajere. La Mija, se propune înfiinţarea unei universităţi pentru S.U.A. şi Anglia, cu o capacitate de 20.000 de studenţi. Reprezentanţii Guvernului recunosc ca nu se rezolva în totalitate problemele unei zone grele a judeţului, cum este cea de la Moreni – Mija. Fatih Taher declara cu ocazia vizitei la Moreni ca „intenţionam să mutam toată producţia pentru procesarea gunoaielor, care include 550 de tipuri de utilaje… Nu avem dubii, dar vrem semnale mai bune, încat pană în septembrie sa apara primele utilaje“.

Sindicaliştii au aşteptat demararea activităţilor. Treptat, ei au constatat ca nimic nu se mişca, de aceea mişcarea sindicala devine tot mai activa. „La Automecanica Moreni, cei peste 900 de angajaţi s-au adunat în faţa societăţii. De pe o platformă, liderii de sindicat au citit revendicările. Constantin Bucuroiu, unul dintre liderii de sindicat, a criticat cu vehemenţa Ordonanţa nr. 95/2002. După părerea Iui, actul normativ contravine contractului colectiv de munca. Salariaţii nu se mai simt în siguranţa. Locurile de munca le sunt ameninţate. Un alt lider de sindicat – Ion Stanescu – şi-a manifestat nemulţumirea faţa de capacitatea Guvernului de a-şi respecta promisiunile. Liderul de sindicat nu este de acord nici cu proiectul de transformare a societăţii în parc industrial. Pentru cateva ore, sindicaliştii de la Automecanica au blocat drumul spre Filipeştii de Pădure“, jandarmii Fiind pregătiţi să intervină în orice moment.

Aşa cum era de aşteptat, „cele mai vehemente proteste au fost consemnate la Mija. Aproximativ 400 de salariaţi s-au grupat în faţa societăţii şi au pornit încolonaţi către I.L. Caragialc, la o distanţă de 3 km, unde, în jurul orei 11,00 au blocat drumul naţional Targovişte – Ploieşti. în alocuţiunea susţinuta în faţa participanţilor, Giovani Locatcli. liderul Sindicatului Liber U.M. Mija, a afirmat ca principala problemă o constituie menţinerea locurilor de muncă“: „Nu mai vrem să pierdem locuri de munca! La începutul anului ni s-au făcut promisiuni legate de înfiinţarea parcului industrial, însă au fost create doar noua locuri de muncă, nici unul pentru muncitori. în plus. cu acest campus universitar suntem puşi în faţa faptului împlinit (…). Trebuie sa se înţeleagă bine: nu suntem împotriva campusului, poate este un lucru bun pentru judeţ, însă mai întai trebuie să se rezolve problema socială.“

La ora 11,45, la Caragiale au sosit delegaţii de la U.M. Mizil şi Crangul lui Bot. Adrian Nania. preşedintele Federaţiei Unirea, a afirmat: „ne-am saturat de negocieri cu reprezentanţii Guvernului, care doar ne-au minţit (…). Acum negociem în strada, aici ne-au adus guvernanţii. La Mija se poate crea un precedent periculos, ca să ne dărame, sa ne vandă pe nimic“.

Morenii anului 2002 au fost confruntaţi cu mişcări sindicale şi la alte unităţi. „Salariaţii de la S.C. I.M.U.T. Moreni – altadata întreprindere etalon pentru oraşul de pe Cricov – au ajuns în iulie într-o situaţie limita. într-un protest spontan, cei 720 de salariaţi au refuzat să intre la lucru, solicitand vehement plata restanţelor salariale. Oamenii au fost greu de stăpanit chiar şi de liderii de sindicat, aceştia fiind luaţi prin surprindere de reacţia lor. Au existat voci care au cerut inclusiv demisia conducătorilor societăţii. „Ceea ce i-a determinat pe muncitori sa oprească lucrul a fost – în opinia ing. Nicolac Ciocoiu, preşedintele Sindicatului Liber – faptul ca oamenii „nu şi-au primit la timp salariile, la ora actuală fiind vorba de trei plaţi restante“. „Mulţi dintre muncitori nu se mai pot descurca. în consecinţa, au fost debranşaţi de la alimentarea cu gaze ori energic electrica, sunt somaţi că vor fi evacuaţi din apartamente, acumuland mari datorii la întreţinere.“

Treptat, situaţia s-a detensionat deoarece „noi dorim ca problemele de la I.M.U.T. sa fie rezolvate prin dialog, şi nicidecum de pe poziţii de forţa“, muncitorii ameninţand, totuşi, cu declanşarea unor proteste mai dure, în cazul în care promisiunile stabilite nu vor fi onorate.

Despre liderii de sindicat ; Cretoiu Vasile  , Ciobanu Gheorghe ,Constantin Bucuroiu,Ghenoiu Ion ,Racasanu Rodica , Cenusa Valentin  si sindicatele pe care le reprezinta , amanunte in postarile viitoare !